ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 303/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 303/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Aspecte procesuale relevante
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, la data de 20.11.2020 sub nr. x/2020, reclamantul A. a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x/05.11.2020 întocmit de Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea acestuia.
Prin sentința civilă nr. 610/11.11.2021, Tribunalul Galați a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalul Galați și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Galați.
Pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, secția C.A.F., cauza a fost înregistrată cu același număr de dosar la data de 24.11.2021.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 282 de la data de 22 decembrie 2021 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a fost respinsă ca nefondata contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.
Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanței de fond cu nr. 282/2021 a formulat cerere de recurs reclamantul A. solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea căii de atac, casarea sentinței primei instanțe cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.
După o prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că soluția pronunțată de instanța de fond este rezultatul unei greșite interpretări și aplicări a dispozițiilor de drept material incidente cauzei, fiind realizată o apreciere eronată a probatoriului administrat în cauză.
Recurentul a invocat art. 118 alin. (15) lit. a) din Legea nr. 95/2006 cu precizarea că legiuitorul, atunci când s-a referit la funcții salarizate/nesalarizate si/sau indemnizate, nu s-a referit la calitatea de membru in consiliul de administrație al unui spital.
Textul de lege reglementează in mod distinct care sunt consiliile de administrație care determina starea de incompatibilitate, in situația existentei calității de membru, si anume: exercitarea funcției de membru în organele de conducere, administrare și control ale unui partid politic (art. 118 alin. (1) lit. d), exercitarea funcției de membru în organele de conducere, administrare și control ale unui partid politic(art. 118, alin. (1) lit. e).
La art. 187 alin. (13) (modificat prin art. 1 pct. 19 din O.U.G. nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății)se prevede că "dispozițiile art. 178 alin. (1) lit. f) referitoare la incompatibilități ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese și ale art. 178 alin. (5) se aplica în mod corespunzător și membrilor consiliului de administrație(calitate care a determinat starea de incompatibilitate a reclamantului) iar celelalte texte legale care reglementează incompatibilitățile managerilor generali din sistemul sanitar nu se aplică și celor care au calitatea de membri în consiliul de administrație.
În opinia recurentului, starea de incompatibilitate exista daca acesta exercita concomitent funcția de conducere din sistemul sanitar cu funcția de membru în organele de conducere, administrare și control ale unui partid politic, prevăzuta de art. 178 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006.
Funcția de membru in Consiliul de administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuv. Parascheva" Galați a fost una neremunerata, deși intimata - pârâtă a încercat sa acrediteze ideea ca recurentul - reclamant ar fi beneficiat de sume de bani primite de la Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuv. Parascheva".
În calitate de membru in Consiliu de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuv. Parascheva", recurentul - reclamant nu avea drept de vot si nici nu a încasat indemnizații de la aceasta unitate spitaliceasca. Intr-adevăr, Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuv. Parascheva" a efectuat doua plați de la momentul numirii recurentului ca si membru in consiliu de administrație, o plata de 403 RON in anul 2018 si o plata de 103 RON in anul 2019, însa aceste sume de bani au fost restituite unității sanitare de către recurent, după ce a aflat de sursa si titlul cu care au fost primite, existând la dosarul cauzei înscrisuri care fac dovada acestei afirmații.
Având in vedere faptul ca acesta nu a avut drept de vot, nu a participat la luarea niciunei decizii din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuv. Parascheva" si nici nu a fost remunerat pentru îndeplinirea calității de membru in consiliul de administrație, este evident ca prezenta recurentului - reclamant în acest consiliu nu a fost de natura sa genereze o stare de incompatibilitate cu calitatea de manager general, potrivit dispozițiilor art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar pe fondul cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată.
Apărările formulate în cauză
Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței civile recurate în prezenta cauză deoarece este temeinică și legală.
Astfel, a precizat că recurentul - reclamant a oferit o interpretare eronată a textelor de lege incidente speței, care a condus, per ansamblu, la golirea de conținut a normei legale și la crearea unei cauze de exonerare în ceea ce-l privește.
În dezvoltare, a susținut intimata - pârâtă că legea trebuie interpretată literal, mai ales că textul de lege aplicabil cauzei are un conținut neechivoc și clar, însă autorul interpretării textului de lege trebuie să aibă în vedere și spiritul legii.
Pentru toate aceste motive, a solicitat respingerea cererii de recurs a reclamantului, instanța de control judiciar urmând a reține caracterul nefondat al acesteia.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând sentința civilă atacată prin prisma motivelor de casare invocate, a probatoriului administrat în cauză, luând în considerare și apărările expuse în cuprinsul întâmpinării de la dosar, Înalta Curte reține caracterul nefondat al recursului pentru motivele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Din cuprinsul actelor depuse la dosar, Înalta Curte reține faptul că recurentul-reclamant a deținut și a exercitat în perioada 04.06.2015-06.08.2020, simultan, atât funcția de manager general interimar în cadrul Serviciul Județean de Ambulanță Galați, cât și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuvioasa Parascheva" Galați.
Relevanță în cauză prezintă dispozițiile legale de la art. 118 alin. (15) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, "Funcția de manager general este incompatibilă cu:
a) exercitarea oricăror altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical desfășurate în aceeași unitate sanitară cu respectarea programului de lucru prevăzut în contractul de management, fără a afecta buna funcționare a unității respective, a activităților didactice, de cercetare științifică și de creație literar-artistică, cu respectarea prevederilor lit. a) 1);
a
1
) desfășurarea de activități didactice sau de cercetare științifică finanțate de către furnizori ai serviciului de ambulanță unde managerul general își desfășoară activitatea;
b) deținerea mai multor funcții de manager salarizate sau nesalarizate;
c) deținerea unei funcții de conducere salarizate în cadrul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentiști din România, Colegiului Farmaciștilor din România, Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România sau al filialelor locale ale acestora ori al organizațiilor sindicale de profil;
d) exercitarea funcției de membru în organele de conducere, administrare și control ale unui partid politic;
e) exercitarea funcției de membru în organele de conducere, administrare și control în societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare."
Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și dispozițiile art. 187 alin. (13) din Legea nr. 95/2006, "Dispozițiile art. 178 alin. (1) lit. f) referitoare la incompatibilități, ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese și ale art. 178 alin. (5) se aplică în mod corespunzător și membrilor consiliului de administrație. Nerespectarea obligației de înlăturare a motivelor de incompatibilitate sau de conflict de interese apărute ca urmare a numirii în consiliul de administrație are ca efect încetarea de drept a actului administrativ de numire în funcție a respectivului membru al consiliului de administrație."
Potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (15) lit. a) din Legea nr. 95/2006, în vigoare în perioada 04.062015-06.08.2020, funcția de manager general persoană fizică este incompatibilă cu exercitarea unei funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate de membru în structurile de conducere ale unei alte unități spitalicești.
Astfel, în lumina textului de lege amintit anterior, managerul general interimar al serviciului de ambulanță, nu poate exercita o activitate sau funcție de membru în structurile de conducere ale unei alte unități spitalicești.
Or, recurentul-reclamant a ocupat, în paralel, atât funcția de manager general interimar al Serviciului Județean de Ambulanță Galați concomitent cât și pe cea de membru al Consiliului de Administrație Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuvioasa Parascheva" Galați.
Necontestând deținerea celor două funcții în același timp, recurentul - reclamant a invocat interpretarea și aplicarea greșită de prima instanță a disp. art. 118 alin. (15) lit. a) din Legea nr. 95/2006, susținând că funcția de manager general nu este incompatibilă cu cea de membru al consiliului de administrație doar cu funcția de membru în organele de conducere, administrare și control ale unui partid politic, atât la nivel național, cât și la nivel local(art. 118 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 95/2006).
Contrar celor afirmate de recurentul-reclamant în calea de atac, în mod legal a reținut prima instanță că, deși funcția de manager general este incompatibilă cu exercitarea funcției de membru în organele de conducere, administrare și control ale unui partid politic, atât la nivel național, cât și la nivel local, aceasta nu face ca deținerea acestei funcții să nu poată genera alte incompatibilități expres prevăzute de lege.
Astfel, incompatibilitatea prevăzută de art. 178 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006, comună atât pentru funcția de manager general cât și pentru funcția de membru al consiliului de administrație, nu exclude celelalte incompatibilități ale managerului general legate de exercitarea oricăror altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate.
Înalta Curte reține că, deși recurentul - reclamant a încasat sume de bani în calitate de membru al consiliului de administrație pe care le-a restituit la un moment ulterior, prin această atitudine nu s-a generat o circumstanță de exonerare în ceea ce-l privește câtă vreme incompatibilitatea se raportează la calitatea de manager general, care nu poate deține o altă funcție salarizată, nesalarizată sau/și indemnizată cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical desfășurate în aceeași unitate sanitară, fiind irelevant dacă recurentul a încasat remunerație sau nu.
Înalta Curte apreciază ca fiind eronată și critica recurentului-reclamant întemeiată pe disp. art. 187 alin. (13) din Legea nr. 95/2006, Înalta Curte reținând că acest text de lege se referă la incompatibilități ale membrilor consiliului de administrație, însă acesta nu prezintă relevanță în cauză, deoarece starea de incompatibilitate constatată de intimată s-a realizat prin raportare la funcția de manager general interimar al Serviciului de Ambulanță Județean Galați deținută de recurentul - reclamant, iar nu prin raportare la funcția de membru al consiliului de administrație(în acest caz fiind incident un alt temei de drept) .
Recurentul - reclamant printr-o interpretare trunchiată a textului de lege invocat în cuprinsul cererii de recurs, în speță art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006, a acreditat ideea că în dreptul său nu poate fi reținută starea de incompatibilitate iar emiterea raportului de către intimata - pârâtă Agenția Naționala de Integritate s-a efectuat cu încălcarea normelor legale.
Un asemenea raționament nu poate fi primit câtă vreme, așa cum am arătat anterior, textul de lege incident în cauză nu se poate interpreta doar literal, trebuie avut în vedere spiritul normei edictate de legiuitor, ca urmare a interpretării date să nu se realizeze golirea de conținut a acesteia.
Nefondată este și susținerea recurentului - reclamant potrivit căreia incompatibilitatea nu exista deoarece nu avea drept de vot, în condițiile în care Legea nr. 95/2006 a reglementat situațiile în care o persoană poate avea calitatea de invitat fără drept de vot iar cu privire la membrul ce face parte din consiliul de administrație al unei unități spitalicești Legea nr. 95/2006 nu a prevăzut nicio interdicție în privința dreptului de vot.
Înalta Curte reamintește că judecătorul este obligat să interpreteze și să aplice legea conform scopului acesteia, iar reglementările privitoare la incompatibilități și conflicte de interese urmăresc evitarea oricărei posibile interferențe în activitatea spitalelor fără să fie necesar să se stabilească în concret o anumită afectare a activității, urmare a exercitării simultane a unor funcții.
Față de acestea, metoda de interpretare a textului de lege de către prima instanță, după scopul urmărit de legiuitor, a fost aplicată corect, reținându-se că recurentul - reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate prin exercitarea simultană a funcției de manager general al Serviciului Județean de Ambulanță Galați și a funcției de membru al Consiliului de Administrație Spitalului Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuvioasa Parascheva" Galați .
În concluzie, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat, nefiind întrunite motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 282/2021 din 22 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 18 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.