ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4306/2025

Ședința publică din data de 25 septembrie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data 25 octombrie 2023, sub nr. x/2023, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, au solicitat desființarea rezoluției inspectorului șef al Inspecției Judiciare din 03 octombrie 2023 și a rezoluției din 21 august 2023 a Direcției de inspecție pentru judecători.

Prin sentința civilă nr. 999 din 05 iunie 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 999 din 05 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția aVIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții A. și B., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În ceea ce privește motivele recursului declarat de reclamanți, Înalta Curte nu le va reda în cuprinsul prezentei decizii, având în vedere dispozițiile art. 499 teza a II-a, potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare.

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți

II.1 Examinând, cu prioritate, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului A., invocată din oficiu, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosința, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

Excepția lipsei capacității de folosința este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit certificatului de deces nr. x din 26 septembrie 2024 - Municipiul Craiova, județul Dolj la data de 25 septembrie 2024 a intervenit decesul reclamantului A..

Prin urmare, la data judecării recursului, reclamantul A. era lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 din C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al pretențiilor solicitate prin cererea de chemare în judecată, acestea putând fi executate doar față de reclamant, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor acestuia.

Având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) din C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 999 din 05 iunie 2024 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca fiind introdus de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

II.2 Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului declarat de reclamanta B., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

În cauză, reclamanta B. a solicitat desființarea rezoluției inspectorului șef al Inspecției Judiciare din 03 octombrie 2023 și a rezoluției din 21 august 2023 a Direcției de inspecție pentru judecători, cu consecința admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.

Prin hotărârea nr. 999 din 05 iunie 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantei ca nefondată, constatând că rezoluțiile contestate sunt legale și temeinice.

Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, așadar anterior momentului introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 25 octombrie 2023, hotărârile secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București prin care se soluționează contestațiile împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară și împotriva rezoluțiilor inspectorului-șef sunt definitive.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii.

Împrejurarea că prin dispozitivul deciziei atacate este indicată calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicare, nu este de natură să dea dreptul la exercitarea acesteia, hotărârea judecătorească fiind supusă principiului legalității, aceasta neputând prin ea însăși, nici să suprime și nici să dea naștere la căi de atac neprevăzute de lege.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamanta B. este inadmisibil, fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pentru considerentele arătate, în vederea respectării principiului legalității căii de atac înscris în art. 7 alin. (1) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității și va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă B. împotriva sentinței civile nr. 999 din 05 iunie 2024 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 999 din 05 iunie 2024 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca fiind introdus de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

Admite excepția inadmisibilității.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă B. împotriva sentinței civile nr. 999 din 05 iunie 2024 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 25 septembrie 2025.