ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4108/2025
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4108/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 23 septembrie 2025
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 11.04.2022, sub nr. x/2021, prin declinare de competență prin sentința civilă nr. 222 din 11.02.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Administrația Prezidențială și Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând anularea Decretului Președintelui României nr. 1163/2009 de numire în funcția de judecător a domnului B..
Sentința instanței de fond
Prin încheierea din 9 mai 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de contestatorul A. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și ale art. 34 alin. (1), (2), (3), (4), (5) din Legea nr. 303/2004, ca inadmisibilă.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului.
Apărările formulate de intimată
Intimații au formulat întâmpinare în cuprinsul căreia au invocat au invocat excepția netimbrării, excepția nulității recursului și excepția tardivității declarării căii de atac a recursului, iar, pe fond, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Considerentele și soluția instanței de recurs asupra excepției tardivității
Examinând cu prioritate excepția invocată, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Totodată, conform dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 48 ore de la pronunțare.
În aceste condiții, încheierea din 9 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, calea de atac trebuind să respecte termenul de declarare sus-menționat.
Din verificarea actelor dosarului, se constată că încheierea recurată a fost pronunțată la data de 9 mai 2025, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 19 mai 2025, prin poștă, dosar recurs, cu depășirea termenului legal, absolut și imperativ prevăzut de art. art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.
Întrucât recurentul a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal și nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancțiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii din 9 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii din 9 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.