ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4042/2025

Circumstanțele cauzei. Cauza dedusă judecății Prin cererea depusă s-a solicitat anularea hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din data de 24.05.2023. Din motivarea cererii se prezintă în sinteză că există o discriminare referitoare la condițiile de participare la concursul organizat în luna ianuarie 2022 de Primăria Sfântu Gheorghe pentru ocuparea postului de asistent medical la baza de agrement Șugaș Băi: condiția de a se vorbi și limba maghiară este avantajoasă pentru maghiari; nu este o justificare obiectivă pentru stabilirea acestei condiții; se consideră că vorbitorii de limbă română sunt discriminați.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1135 din 19 iunie 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A. ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 1135 din 19 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, A. a formulat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată. În motivare, a arătat în esență că la data de 19 ianuarie 2022, A., reprezentată legal prin domnul B. în calitate de președinte, a adresat Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (în continuare CNCD), prin intermediul poștei electronice, o petiție prin care reclama caracterul discriminatoriu la adresa cetățenilor români necunoscători ai limbii maghiare a condițiilor de participare la concursul organizat în luna ianuarie 2022 de Primăria Sfântu Gheorghe pentru ocuparea postului de asistent medical la Baza de Agrement Șugaș Băi. În sesizarea sa arăta CNCD faptul că, în încercarea de a eluda prevederile legii și pentru a ascunde fapta de discriminare, respectiv impunerea cunoașterii limbii maghiare ca și condiție obligatorie de participare la concurs, Primăria Sfântu Gheorghe utilizează o formulă înșelătoare prin condițiile de participare la concursul de angajare și vorbește despre "cunoașterea unei limbi străine din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dovedită cu documente care să ateste deținerea competenței, emise în condițiile legii- nivel bază". A mai susținut că având în vedere faptul că în mun. Sfântu Gheorghe majoritatea populației este de etnie maghiară și deci vorbitoare a limbii maghiare, limbă oficială a Uniunii Europene, este de domeniul evidenței faptul că vorbitorii de limbă maghiară sunt avantajați nejustificat la acest concurs de angajare într-o instituție publică, având în vedere faptul că limba maghiară este limbă maternă a acestor cetățeni români care aparțin minorității maghiare și este și limbă oficială a UE. Prin comparație, vorbitorii limbii române sunt vădit dezavantajați dacă nu cunosc o limbă străină și doresc să participe la acest concurs, fiind împiedicați să ocupe un post într-o instituție publică a administrației publice de stat din țara în care s-au născut. Petiția a fost înregistrată la CNCD cu nr. 459/19.01.2022 și a fost constituită în dosarul nr. x/2022. La data de 24.05.2023 CNCD a emis Hotărârea nr. 244/2023 în dosarul nr. x/2022 prin care s-a constatat că aspectele sesizate nu întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare conform art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, nefiind probe concludente care să conducă la existența unei fapte de discriminare. Hotărârea a fost atacată în instanță, iar prin sentința civilă nr. 1135 din 19.06.2024 Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 244/2023 și obligarea CNCD să emită o nouă hotărâre prin care să constate întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare pe criterii etnice a românilor. În continuare, a arătat că CNCD și-a încalcă propria practică judiciară în materie, precum și practica instanțelor de judecată în spețe similare și, după ce i-a aplicat primarului din Sfântu Gheorghe o sancțiune contravențională cu avertisment și una cu amendă contravențională de 2000 de RON, prin hotărârea dată CNCD nu mai apreciază ca fiind întrunite condițiile pentru fapta de discriminare pe criterii etnice.

Apărările formulate în cauză intimatul - pârât Primarul municipiului Sfântu Gheorghe a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului și excepția lipsei de interes a recurentei - reclamante în formularea recursului.

Procedura de soluționare a recursului S-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2) C. proc. civ. a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19.09.2025, în ședință publică, cu citarea părților. La acest termen de judecată, Înalta Curte a respins excepția nulității recursului pentru considerentele expuse în practicaua prezentei decizii.

Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente: Cu titlu preliminar, Înalta Curte reține că, potrivit Statutului A., depus la dosar, A. este un organism social interesat în combaterea oricăror forme de discriminare. Astfel, potrivit art. 5 alin. (2) din Statutul A. "Asociația are calitate procesuală activă și se poate adresa autorităților competente și/sau instanței de judecată, în condițiile legislației în vigoare, pentru combaterea oricăror forme de discriminare, asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului". Mai mult, potrivit art. 5 alin. (3) lit. m), se) arată că unul dintre obiectivele A. este "combaterea, prin mijloace legale, a oricăror forme de discriminare, individuale sau în masă, a cetățenilor români, străini ori cu dublă cetățenie, de naționalitate română". Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata că A. justifică interes în susținerea acțiunii și va proceda la analiza recursului astfel cum a fost formulat. Examinând sentința recurată din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că acesta devine incident "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei". Din cuprinsul sentinței recurate rezultă că judecătorul fondului a trecut prin filtrul propriei analize elementele de fapt și de drept ale cauzei, dar și susținerile tuturor părților. Dacă argumentele și probele administrate de către intimată au format convingerea instanței în sensul soluției adoptate, acest lucru nu poate echivala cu o necercetare sau o cercetare superficială a fondului cauzei, ori cu lipsa motivării soluției pronunțate. În speță, instanța de fond a arătat în mod expres motivele pentru care s-a ajuns la soluția adoptată, fiind respectate prevederile art. 22 alin. (2) și cele ale art. 425 C. proc. civ. și prezentat silogismul logico-juridic ce a stat la baza sentinței pronunțate, motiv pentru care Înalta Curte va respinge această critică de nelegalitate. În ceea ce privește motivul de casare reglementat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:(...) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.", iar potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." Înalta Curte apreciază ca fiind relevante în cauză dispozițiile art. 2 alin. (1-3) din O.G. nr. 137/2000, potrivit cărora: "Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice". Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale." În ceea ce privește examinarea condițiilor necesare identificării unei posibile discriminări, din economia dispozițiilor ordonanței rezultă că, pentru a fi în prezența unei discriminări, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui tratament diferențiat a unor situații analoage (sau omisiunea de a trata în mod diferit situații diferite, necomparabile); existența unui criteriu de discriminare - care poate fi unul dintre cele enumerate în mod expres de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 (rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată) sau poate fi un alt criteriu care are drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a unui drept recunoscut de lege; tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare. Prin urmare, este necesar ca deosebirea, excluderea, restricția sau preferința să aibă la bază unul dintre criteriile de discriminare prevăzute de către art. 2 alin. (1) și trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile, dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute de lege. Din circumstanțele particulare ale cauzei, rezultă că, la baza investigației efectuate de intimatul-pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a stat sesizarea petentei A., prin care s-a reclamat existența unor fapte de discriminare pe criterii etnice a cetățenilor români, necunoscători ai limbii maghiare, prin faptul că Primăria Sfântu Gheorghe a postat un anunț cu privire la organizarea unui concurs în vederea ocupării postului de asistent medical la Baza de Agrement Șugaș Băi, iar printre condițiile impuse pentru ocuparea unui astfel de post a fost și cunoașterea unei limbi străine din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dovedită cu documente care să ateste deținerea competenței, emise în condițiile legii - nivel bază. Prin actul atacat, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a reținut că prin impunerea pentru înscrierea la concurs a condiției de a cunoaște o limbă străină, oficială a Uniunii Europene, a fost încălcat dreptul cetățenilor români nevorbitori de limba maghiară de a accede la o astfel de funcție. Înalta Curte reține că funcția de asistent medical la Baza de Agrement Șugaș Băi nu presupune atribuții specifice de relații cu publicul, astfel că nu era necesară impunerea condiției de a cunoaște o limbă străină, oficială a Uniunii Europene, în vederea participării la concurs, o astfel de condiție nefiind adecvată și justificată în mod obiectiv. În condițiile în care populația Municipiului Sfântu Gheorghe este formată majoritar din cetățeni de etnie maghiară, iar limba maghiară este limbă oficială a Uniunii Europene, Înalta Curte, contrar celor reținute de instanța fondului, apreciază că persoanele de limbă maternă (limba română) au fost dezvantajate comparativ cu cele de limbă maternă maghiară, fiind limitat astfel în mod nejustificat accesul la un loc de muncă a celor dintâi. Aceasta cu atât mai mult cu cât în cuprinsul anunțului nu a fost indicată în mod expres limba oficială a Uniunii Europene de care era nevoie în activitatea desfășurată în cadrul posturilor scoase la concurs, fiind astfel facilitat accesul cetățenilor români de etnie maghiară la ocuparea unui astfel de post, aceștia fiind vorbitori de limbă maghiară, care este o limbă străină, oficială a Uniunii Europene. În acest context, condiționarea participării la concurs de cunoașterea unei limbi oficiale a Uniunii Europene reprezintă un criteriu discriminatoriu, aparent neutru, care dezvantajează persoanele vorbitoare de limba română, nefiind făcută dovada existenței unei justificări obiective a unei astfel de condiții. Instanța de control judiciar consideră că este îndeplinită și condiția comportamentului activ prin publicarea anunțului de organizare a concursului, cu includerea acestei condiții, care are ca efect limitarea nejustificată a accesului la un loc de muncă a cetățenilor români, care nu vorbesc o limbă străină, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a fi reținută în sarcina pârâtului fapta de discriminare indirectă. Având în vedere faptul că s-a mai constatat anterior, prin decizii ale CNCD în spețe similare, caracterul discriminatoriu la adresa cetățenilor români necunoscători ai limbii maghiare a condițiilor de participare la diferite concursuri organizate de primarul mun. Sfântu Gheorghe, Înalta Curte apreciază că este necesară stabilirea unei sancțiuni, motiv pentru care va obliga CNCD să emită o nouă hotărâre prin care să aplice o sancțiune pentru fapta de discriminare. Față de aceste aspecte, Înalta Curte, constatând că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză, va admite recursul formulat de A., va casa sentința atacată și, în rejudecare, va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, va anula hotărârea CNCD nr. 244 din data de 24.05.2023, și va obliga Consiliul National pentru Combaterea Discriminării să emită o hotărâre prin care să aplice o sancțiune pentru fapta de discriminare. A. a solicitat obligarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru, achitate în fața primei instanțe. Înalta Curte reține că potrivit art. 451 alin. (1) C. proc. civ., "cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului." Articolul 453 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată." Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată solicitarea de obligare a Consiliul National pentru Combaterea Discriminării la plata cheltuielilor de judecată achitate în fața instanței de fond, având în vedere dispozițiile art. 27 din O.U.G. nr. 137/2000, potrivit cărora: "(1) Persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului."

Temeiul de drept al soluției pronunțate în recurs Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul formulat de A., va casa sentința atacată și, în rejudecare, va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, va anula hotărârea CNCD nr. 244 din data de 24.05.2023, și va obliga Consiliul National pentru Combaterea Discriminării să emită o hotărâre prin care să aplice o sancțiune pentru fapta de discriminare.