ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4025/2025

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Huși, la data de 13.11.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat pe calea procedurii plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție nr. x/03.11.2023 emis de pârâta Autoritatea Vamală Română, prin Direcția Regională Vamală Brașov și înlăturarea sancțiunilor aplicate.

2.1. Prin sentința nr. 502 din 20.09.2024 pronunțată de Judecătoria Huși, secția civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Huși și a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. și pe intimata Autoritatea Vamală Română, prin Direcția Regională Vamală Brașov, în favoarea Judecătoriei Sibiu.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu rezultă că fapta reținută prin actul constatator a fost săvârșită în raza de jurisdicție a Judecătoriei Huși, ci fapta contravențională apare ca fiind săvârșită în raza circumscripției Judecătoriei Sibiu.

Domiciliul contravenientului nu se află în România, ci în Republica Moldova, astfel cum rezultă din actul de identitate depus la dosar de către acesta .

Față de considerentele anterior expuse și prin raportare la dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, aplicabil în prezenta cauză, instanța a constatat că aparține competența de soluționare a cauzei Judecătoriei Sibiu, în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția.

2.2. Prin sentința nr. 2987 din 26.05.2025 pronunțată de Judecătoria Sibiu, secția civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huși.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că fapta contravențională reținută prin procesul-verbal de contravenție contestat a fost încadrată potrivit dispozițiilor art. 653 alin. (1) din H.G. nr. 707/2006 privind Codul Vamal, iar potrivit art. 657 din același act normativ contravențiilor prevăzute în acest capitol le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În aceste condiții, s-au reținut dispozițiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, în forma aplicabilă la data introducerii cererii, 23.11.2023, potrivit cu care plângerea se depune și se soluționează în baza competenței alternative la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.

Locul săvârșirii faptei contravenționale, prin raportare la norma de incriminare a faptei, respectiv sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care sunt supuse supravegherii vamale, și a caracterului omisiv al contravenției, aceasta consumându-se la părăsirea locului controlului vamal, este situat în circumscripția Judecătoriei Huși, acesta fiind locul săvârșirii faptei contravenționale, din conținutul procesului-verbal rezultând că petentul a pătruns în țară prin punctul de frontieră Albița.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Aspectul care a generat prezentul conflict negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de petentul A., prin care a solicitat, pe calea procedurii plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție nr. x/03.11.2023 emis de pârâta Autoritatea Vamală Română, prin Direcția Regională Vamală Brașov și înlăturarea sancțiunilor aplicate.

Înalta Curte reține că, potrivit procesului-verbal nr. x/03.11.2023, petentul a fost sancționat contravențional pentru că în data de 09.11.2023, pe raza localității Veștem, a fost identificat și oprit în trafic conducând autocarul cu nr. OXO 579, pe ruta Republica Moldova - Italia, transportând produse alcoolice care nu au fost supuse controlului vamal, fapta contravențională fiind încadrată potrivit dispozițiilor art. 653 alin. (1) din H.G. nr. 707/2006 privind Codul Vamal.

Conform art. 657 din același act normativ contravențiilor prevăzute în acest capitol le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, la stabilirea competenței de soluționare a cauzei sunt incidente regulile de competență prevăzute de O.G. nr. 2/2001.

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, în forma aplicabilă la data introducerii cererii, 23.11.2023, "Plângerea se depune și se soluționează în baza competenței alternative la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul."

Textul legal stabilește o competență alternativă a instanțelor privind soluționarea plângerii contravenționale, alegerea introducerii cererii la una dintre cele două instanțe deopotrivă competente aparținând petentului.

Cu privire la locul săvârșirii faptei contravenționale, Înalta Curte apreciază că, prin raportare la norma de incriminare a faptei, respectiv sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care sunt supuse supravegherii vamale, contravenția are caracter omisiv, aceasta consumându-se la părăsirea locului controlului vamal. Din conținutul procesului-verbal rezultă că petentul a pătruns în țară prin punctul de frontieră Albița, acesta fiind locul săvârșirii faptei contravenționale, locație situată în circumscripția Judecătoriei Huși.

Astfel, față de alegerea petentului în sensul introducerii cererii la Judecătoria Huși, Înalta Curte apreciază că Judecătoria Huși este instanța competentă să soluționeze cauza în fond.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huși, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Regională Vamală Brașov, în favoarea Judecătoriei Huși, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.