ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3684/2025
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3684/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 25 iunie 2025
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 9 mai 2022, pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului și Prim-Ministrul României, a solicitat urătoarele: (i) aplicarea Prim-Ministrului României o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere de la data 05.05.2022 și până la executarea obligației ce rezultă din titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 2370/08.05.2019, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 30.05.2019 de aceeași instanță, în temeiul art. 24 din Legea 554/2004; (ii) obligarea Guvernului României la plata unei penalități în favoarea părții creditoare de 1000 de RON pe zi de întârziere, în temeiul art. 906 C. proc. civ., până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 2370/08.05.2019, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 30.05.2019 de aceeași instanță; (iii) obligarea pârâtei în baza dispozițiilor art. 892 C. proc. civ. la plata despăgubirilor în cuantum de 35.000 RON compusă din contravaloarea dividendelor nete aferente acțiunilor la care reclamanții erau îndreptățiți în calitate de salariați ai S.C. B. S.A., în conformitate cu prevederile Ordonanței 55/2003 și care s-ar fi cuvenit părții creditoare pentru perioada 2003 - 2022 și contravaloarea dobânzii penalizatoare și a inflației nete calculate pentru suma reprezentând contravaloarea dividendelor pentru perioada 2003 - 2022; (iv) acordarea cheltuielilor de judecată.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 30 din 12 ianuarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția necompetenței materiale, a inadmisibilității acțiunii, a lipsei calității procesuale active, a lipsei de obiect și a lipsei de interes, invocate de pârâții Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului și Prim-Ministrul României; a admis excepția prematurității capătului de cerere privind acordarea despăgubirilor, invocată de pârâți și a respins acest capăt de cerere, ca prematur; a respins în rest cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului și Prim-Ministrul României, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 30 din 12 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea în parte a hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea cererii introductive.
Apărările formulate în cauză
Intimații-pârâți Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului și Prim-Ministrul României au depus întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului declarat de reclamantul A., ca nefondat.
Încheierea de suspendare a judecării recursului
Prin încheierea din 28 iunie 2023, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamantul A., în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2023, înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 din C. proc. civ. "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".
Potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. "Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți".
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 415 din același cod "Judecata cauzei suspendate se reia: 1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor; (...) 3. din oficiu, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunțarea hotărârii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) și (4), după pronunțarea hotărârii de către Înalta Curte de Casație și Justiție; 4. prin alte modalități prevăzute de lege".
Așadar, în situația suspendării facultative a judecății, dispuse ca urmare a împrejurării că dezlegarea cauzei depinde de soluția ce va fi pronunțată într-un alt dosar, respectiv ipoteza din prezenta cauză, procesul se reia la cererea părții interesate, iar nu din oficiu, de instanță, acest aspect reprezentând o aplicare particulară a principiului disponibilității ce guvernează procesul civil.
În cazul suspendării judecății în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părțile au obligația de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecății.
Conform dispozițiilor art. 418 alin. (1) din C. proc. civ., "Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecății pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art. 413, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată".
Aceste dispoziții legale conduc la concluzia că termenul de perimare începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în cauza ce a provocat suspendarea, după pronunțarea hotărârii încetând cauza suspendării și începând să curgă termenul de perimare.
În același sens, urmează a fi observate considerentele Deciziei nr. 70/2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care se arată următoarele:
"(…) 56. Mai mult, Decizia nr. 2 din 31 ianuarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, pronunțată într-o sesizare anterioară privind o problematică asemănătoare, a oferit repere concrete de interpretare a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 și ale art. 415 pct. 3 din C. proc. civ.. 57. Astfel, s-a reținut în paragraful 53 al acestei decizii că, spre deosebire de ipotezele reglementate expres de prevederile art. 412 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., după pronunțarea hotărârii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, respectiv de cele ale art. 520 alin. (2) și (4), după pronunțarea hotărârii de către Înalta Curte de Casației și Justiție, când judecata cauzei suspendate se reia din oficiu, "(...), în cazul suspendării facultative clasice instanța nu este obligată să urmărească finalizarea celuilalt proces, care privește raporturi juridice între aceleași părți litigante, acestea din urmă fiind datoare să țină sub observație respectivul proces și să ceară în timp util repunerea cauzei pe rol, sub sancțiunea intervenirii perimării cererii lor". 58. Este lipsit de relevanță faptul că, în ipoteza prevăzută de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., suspendarea judecății s-a dispus din oficiu, și nu la cererea uneia dintre părți, ceea ce caracterizează instituția perimării fiind aspectul că, de la momentul la care cauza de suspendare a încetat, partea interesată era datoare ca, în termen de 6 luni, să facă un act de procedură pentru a întrerupe curgerea termenului de perimare. 59. Împrejurarea că există identitate parțială sau că nu există identitate între părțile din litigiul în care s-a dispus suspendarea judecății și cel până la a cărui soluționare definitivă a fost instituită această măsură nu prezintă interes, căci lipsa calității de parte în dosarul care a determinat suspendarea nu constituie un impediment în posibilitatea de a urmări desfășurarea celuilalt proces, inclusiv prin interogarea portalului instanțelor de judecată, la care publicul are acces nelimitat și poate fi realizată cu minime diligențe.(…)". [s.n.]
Înalta Curte reține astfel că, la termenul de judecată din 28 iunie 2023, a fost dispusă suspendarea judecării recursului de față, până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2023. Acest dosar a fost soluționat prin decizia nr. 3517 din 20 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Dat fiind caracterul definitiv al acestei decizii, de la data pronunțării începe să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 20 decembrie 2024, în raport de dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 din același cod.
În cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 din C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată.
În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte va admite excepția perimării și va constata intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția perimării.
Constată perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 30 din 12 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată astăzi, 25 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.