ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3337/2025

Ședința publică din data de 12 iunie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, la data de 7.11.2023, sub dosar nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției - Compartimentul Serviciul relații cu Publicul, a solicitat instanței să dispună:

- recunoașterea dreptului pretins în sensul anulării actului administrativ unilateral nr. 984/16.01.2023 și obligării autorității publice să emită un act administrativ în vederea subiectului petiției potrivit Legii nr. 233/2002 (art. 6

1

) și al Ordonanței nr. 27/2002;

- obligarea pârâtei la plata daunelor materiale suferite de la transmiterea petiției și până la soluționarea cauzei;

- obligarea pârâtului la plata daunelor morale ca urmare a durerilor psihice suferite în urma încălcărilor de drepturi din cauza implantului de Micro-Cip.

De asemenea, reclamantul a mai solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună:

- recunoașterea dreptului pretins și al interesului legitim privat cauzat, adică încălcarea dreptului petiționare prevăzute de art. 51 al Constituției României și drepturile prevăzute de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activității de soluționarea a art. 6

1

cât și Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor art. 6^1.

- anularea actului administrativ unilateral cu nr. 984/16.01.2023, obligarea autorității publice în cauză să emită un act administrativ unilateral în vederea subiectului petiției potrivit Legii nr. 233/2002 art. 6

1

și al Ordonanței nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor art. 6^1.

- obligarea la plata despăgubirilor materiale suferite de la transmiterea petiției și până la soluționarea cauzei, valoarea materială fiind: 9,50 Ron - cheltuielii poștale pentru expedierea petiției din 03.01.2023, 9,50 Ron - cheltuielii poștale pentru expedierea petiției din 10.04.2023, 9,50 Ron - cheltuielii poștale pentru expedierea plângerii prealabile din 06.06.2023,62 RON -reprezentând cheltuielii de imprimare a documentelor .

Costurile privind taxele de timbru fiscal în valoare de:100 Ron valoarea taxei judiciare de timbru - privind acțiunea pentru stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daune morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, 200 Ron valoarea cheltuielilor de deplasare la sediul Curții de Apel Alba Iulia la termenul de judecată fixat de instanță, în cazul în care vor fi mai multe termen de judecată se va depune o nouă cerere în vederea daunelor patrimoniale, 49 Ron privind valoarea taxei judiciare de timbru - 10% din valoarea pretinsă într-o cerere cu caracter patrimonial prin care se solicită și repararea pagubelor suferite, 50 Ron valoarea taxei judiciare de timbru în privința cererilor pt. anularea actului, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui alt înscris.

Suma totală a pagubelor materiale fiind în valoare de 489 Ron.

- Obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată în urma chemării în judecată întreprinse de către instanță.

Prin sentinta nr. 178/2024 din 20 iunie 2024, instanța de fond a dispus:

Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Ministerul Sănătății în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Administrația Prezidențială în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepția inadmisibilității invocată de către pârâta Ministerul Justiției în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Ministerul Sănătății în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepția lipsei de obiect invocată de către pârâta Ministerul Sănătății în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea adresei nr. x/10.01.2023 invocată de către pârâta Ministerul Sănătății în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Administrația Prezidențială în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepția nulității invocată de către pârâta Secretariatul General al Guvernului în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepția inadmisibilității invocată de către pârâta Secretariatul General al Guvernului în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Ministerul Sănătății.

Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Administrația Prezidențială.

Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Secretariatul General al Guvernului, cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1.

Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Ministerul Justiției.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare admiterea cererii de chemare în judecată sau, în subsidiar, casarea sentinței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În motivarea recursului, după o prezentare amplă a situației de fapt și a etapelor administrative prin care sunt reluate susținerile în fața instanței de fond, recurentul susține, în esență, că hotărârea dată de prima instanță a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material prevăzute de Legea 544/2004 contencios administrativ.

Susține recurentul că, după verificarea instanței asupra faptului că prin pronunțarea sentinței cu nr. 178/2024 din dosarul x/2023 judecătorul a respins cererile de excepție invocate de pârâții, atunci, din punct de vedere procedural al Legii 554/2004, trebuia ca cererile automat să fie fondate și să se admită cele solicitate.

Arată că anexat cererilor de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului sa solicitat acțiunea privind stabilirea și acordarea de despăgubirii pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, întemeiată din următoarele criterii:

- daunele morale pe principiul discriminării din scopul sau efectul restrângerii, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor recunoscute de lege pe motivul încălcării dreptului petiționare al Constituției României, art. 51 și drepturile prevăzute de Ordonanța Guvernului Nr 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor cât și din nerespectarea Hotărârilor Guvernului privind organizarea și funcționarea autorităților centrale publice în cauză și în același timp din conținutul actelor administrative unilaterale, întâmpinările la cererile de chemare în judecată și chiar din comportamentul reprezentanților autorităților centrale publice datorită poziției de a se judeca cauza sau cauzele în lipsa acestora.

Producerea prin daună morală de dureri psihice în urma încălcărilor de drepturi și a interesului legitim privat pe principiul pierderii încrederii în instituțiile sistemului românesc, atac de panică și frică datorită încălcărilor masive și continue a instituțiilor din cauza unui implant de Micro- Cip enumerate mai sus.

- daune morale aduse demnității odată cu actele administrative unilaterale eliberate care prin contextul lor se deduce faptul că pârâții au refuzat respectarea drepturilor, interesului legitim privat și procedurile legale în vederea subiectului petiției,de unde prin actele administrative unilaterale și celelalte încălcării de drepturi și a interesului legitim privat din partea altor instituții se naște sentimentul distrugerii propriei demnității iar prin unul dintre termenele cuvântului demnitate se înțelege autonomia și libertatea gândirii cât și comportamentul meu odată cu cele conștientizate.

Daune morale aduse onoarei pe principiul patrimoniului moral care mă îndreptățește să mă fac respectat față de mine însăși care odată cu conștientizarea a dus la pierderea încrederii în mine și a posibilităților.

- daune morale aduse integrității prin însușirea de a fi sau de a rămâne intact, întreg din principiul probitatltațll având în vedere că mă confrunt cu un caz de implant de Micro- Cip în necunoștință de cauză și fără propria voință cât și din punct de vedere a corupției funcționarilor sau instituțiilor care cu conștientizarea faptelor încă din anul 2019 a dus în conștiință faptul că față de mine sa creat o corupție exagerată datorită implantului de Micro-Cip și crearea rețelei de transpunere umană alimentată din implantul aflat în corpul meu.

Solicită instanței să studieze memoriul depus la dosarul x/2023 de unde se poate concluziona situația cu care se confruntă încă din anul 2019 și până în prezent, și că autoritățile centrale publice au ales să-i vătămeze drepturile constituționale fiind suspus lipsirii de libertate, interzicerea drepturilor civile și principiilor fundamentale care se leagă de valorile inerte ale personalității, sistem în funcționalitate legală, societate, familie, dreptul la muncă odată cu situația cu care mă confrunt.

Solicită instanței admiterea recursului, studierea cu atenție a cererilor de chemare în judecată, întâmpinării, răspunsurile la întâmpinările pârâților, memoriul anexat dosarelor, concluziile scrise anexate dosarului x/2023 la ultimul termen de judecată din data de 22.05.2024 și cum se poate concluziona din scrierea formală a cererii de recurs cât și din toate actele procedurale din dosarele x/2023, y/2023, z/2023, w/2023 și dosarul x/2023 pronunțarea hotărârii din data de 20.06.2023 cu Nr. 178/2024 din Dosarul x/2023 sa dat cu încălcarea regulilor de procedură a Legii 554/2004 contencios administrativ și a C. proc. civ. a căror nerespectare atrage sanctiunea nulitațll.

Arată recurentul-reclamant că, încă din anul 2019 s-a confruntat cu diferite tratamente inumane odată cu monitorizarea sa și conectarea sa la tehnologie medicală precum: impotență, nervi, căderi de moral, depresie, anxietate, dureri de coloană vertebrală, dureri ale inimii, dureri ale organelor, fracturi ale oaselor, pierderi comportamentale, uitare, etc și în același timp cu diferite atacuri cibernetice cum ar fi conectarea dispozitivului Micro-Cip la calculatorul automobilelor deținute de unde a rezultat distrugerea lor, atacuri cibernetice conștientizate pe telefoanele mobile, tabletă, televizor, mașină de spălat.

Intimatul-pârât Administratia Prezidențială a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Intimatul-pârât Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Intimatul-pârât Ministerului Justiției Ministerului Justiției a formulat întâmpinare, prin care s-a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Intimatul-pârât Ministerului Sănătății a formulat întâmpinare prin care s-a invocat, excepția nulității recursului și excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată.

La întâmpinările depuse recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Înalta Curte reține că recurentul invocă existența unui micro-cip implantat în corpul său fără voia sa, motiv pentru care s-a adresat autorităților să efectueze investigații medicale de identificare și extragere a acestuia precum și predarea acestuia către reclamant.

În ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. instața reține că este incident atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Acest motiv de recurs include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.

În doctrină s-a arătat, cu titlu de exemplu, că hotărârea poate fi casată pentru acest motiv atunci când se invocă: nesemnarea minutei de către judecători; nerespectarea principiului oralității, al publicității ședințelor de judecată; încălcarea dreptului de apărare urmare a nelegalei citări a părții pentru ultimul termen de judecată; efectuarea expertizei cu nesocotirea prevederilor art. 335 alin. (1) și art. 338 C. proc. civ. încălcarea dreptului de apărare dacă instanța a admis apelul și s-a pronunțat și asupra fondului, fără ca părțile să fi pus concluzii și asupra fondului; încălcarea principiului contradictorialității și al nemijlocirii prin pronunțarea soluției în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului și nu au fost puse în dezbaterea părților; decăderea din administrarea unei probe cu nesocotirea prevederilor art. 254 C. proc. civ. lipsa încheierii de dezbateri sau nesemnarea acesteia; respingerea cererii de recuzare dacă a fost cauzată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii; aplicarea greșită a unor texte de lege.

Motivul de recurs întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. este nefondat. În cauză, recurentul-pârât nu indică o neregularitate procedurală care să atragă nulitatea hotărârii. Din analiza actelor dosarului și a sentinței atacate, rezultă că instanța de fond a respectat în mod riguros principiile fundamentale ale procesului civil, inclusiv contradictorialitatea, oralitatea și dreptul la apărare.

Instanța nu a pronunțat soluția în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului și nu a încălcat principiul nemijlocirii. Dimpotrivă, toate probele au fost administrate în mod legal, în cadrul procesului și cu respectarea dreptului la apărare.

Nu se poate reține nici aplicarea greșită a unor texte de lege în sensul vizat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât instanța nu a comis o eroare procedurală care să atragă nulitatea hotărârii. Prin urmare, nu se conturează nicio împrejurare care să atragă incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., astfel că acest motiv de recurs va fi respins ca nefondat.

În ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. instața reține că este incident atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Față de cererea recurentului-reclamant, Înalta Curte, în acord cu instanța de fond apreciază că actele normative care reglementează atribuțiile pârâților, respectiv, H.G. nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, H.G. nr. 23/2022 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, etc. nu dau posibilitatea acestora din urmă să dispună efectuarea de investigații medicale reclamantuluim constând în radiografii corporale, examinări fizică sau alte tipuri de analize necesare identificării locației implantului sau extragerea dispozitivului Micro-Cip.

Astfel, Înalta Curte constată că nu au fost încălcate dispoziții legale de către pârâții Ministerului Justiției, Ministerului Sănătății, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Administrația Prezidențială prin Compartimentul Probleme Cetățenești și Secretariatul General al Guvernului prin Direcția Relații Publice Serviciul Comunicarea cu Cetățenii, reclamantul nefiind vătămat în drepturile sale de către aceștia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 178/2024 din 20 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 iunie 2025.