ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2883/2025

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 22 septembrie 2021, sub nr. x/2021, iar ulterior înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal ca urmare a admiterii cererii de strămutare, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecția Judiciară de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând: - anularea în parte a Rezoluției nr. 2421/2021 din 17.08.2021 emisă de pârâtă, în sensul înlăturării din dispozitivul acesteia a mențiunii privind comunicarea rezoluției către Comisia de evaluare constituită la nivelul Judecătoriei Ploiești, pentru a fi avute în vedere, la evaluarea activității profesionale a reclamantei, datele și informațiile relevate în această rezoluție; - anularea în parte a Rezoluției nr. 2421/2021 din 17.08.2021 emisă de pârâtă, în sensul înlăturării din considerentele acesteia a mențiunilor care se referă la lipsa depunerii de diligențe de către reclamantă și la neglijența scuzabilă manifestată de aceasta, precum și la necesitatea ca aceste constatări să fie avute în vedere în procedura de evaluare a activității profesionale a reclamantei din perspectiva indicatorului "calitatea activității desfășurată de reclamantă".

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 83/2024 din 23 februarie 2024 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: A respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, având ca obiect anulare act administrativ.

Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, cu reținerea cauzei spre rejudecare.

Apărările formulate de intimată Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele și soluția instanței de recurs asupra excepției tardivității Examinând cu prioritate excepția invocată, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Totodată, conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. În aceste condiții, sentința nr. 83/2024 din 23 februarie 2024 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, calea de atac trebuind să respecte termenul de declarare sus-menționat. Termenul prevăzut de dispoziția legală anterior citată, fiind unul procedural, se calculează potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pe zile libere, fără a se lua în calcul ziua de la care acesta începe și nici ziua când acesta se împlinește. Din verificarea actelor dosarului de fond, se constată că sentința recurată a fost comunicată reclamantei la data de 1 aprilie 2024 conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 24 aprilie 2024, prin email, dosar recurs, cu depășirea termenului legal, absolut și imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, împlinit la data de 17 aprilie 2024. Întrucât recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal și nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancțiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 83/2024 din 23 februarie 2024 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.