ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2473/2025

Ședința publică din data de 9 mai 2025

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativă și Fiscal la data de 19.05.2023, sub nr. x/2023, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL MARAMUREȘ, JUDECĂTORIA BAIA MARE și MINISTERUL JUSTIȚIEI, au solicitat obligarea pârâților la anonimizarea datelor cu caracter personal, din dosarele soluționate/aflate pe rolul instanțelor de judecată, replicate pe portalul portaljust.ro prin aplicarea bifei la "Protejarea datelor personale" din aplicația ECRIS sau în orice al mod care asigură anonimizarea respectivelor date.

Prin sentința civilă nr. 158 din 10 noiembrie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativă și Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL JUSTIȚIEI, și a respins cererea introdusă față de acest pârât ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului TRIBUNALUL MARAMUREȘ.

A admis în parte cererea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL MARAMUREȘ și JUDECĂTORIA BAIA MARE.

A obligat pârâții să anonimizeze datele replicate pe portalul instanțelor, portal.just.ro în ceea ce privește numele reclamanților din dosarele indicate în cererile înregistrate cu nr. x/9.11.2022 și 24/27/A, în măsura în care nu s-a procedat încă la anonimizare și sub condiția terminării procedurii judiciare la instanța respectivă.

A respins în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 158 din 10 noiembrie 2023, au declarat recurs reclamanții A. și B., în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea căii de atac cu consecința desființării hotărârii primei instanțe.

În esență, în motivare, au arătat, relativ la modul de soluționare al excepției lipsei calității procesuale pasive a MJ, că este nelegală soluția pronunțată în cauză.

În calitatea sa de administrator al platformei "portal.just.ro" MJ a trasat procedura de urmat în cazul cererilor de anonimizare sau ștergere a datelor replicate din dosare soluționate sau în curs de soluționare aflate pe rolul instanțelor de judecată pe portalul portal.just.ro, fie prin aplicarea de către instanțele cărora li s-a adresat cererea la nivelul aplicației ECRIS a bifei "confidențial" sau a bifei "arhivat".

În virtutea competențelor partajate și interdepedente în raport de care datele cu caracter personal ale reclamanților recurenți ajung să fie replicate pe portal, fiind preluate din cadrul aplicatiei nepublice ECRIS, indexate în mod automat, stocate temporar și, în sfârșit, exportate în mediul public și puse astfel la dispoziția generală a utilizatorilor de internet, nerestricționată la părțile implicate în procedura ce se desfășoară în fața instanței de judecată de unde au fost preluate, rezultă că responsabilitatea în materia "dreptului de a fi uitat" incubă pârâților Judecătoriei Baia Mare, Tribunalului Maramureș și Ministerului Justiției.

Deci, în acest context, nu se poate aprecia că însuși administratorul site-ului portal.just, respectiv MJ, nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză, modalitatea în care datele cu caracter personal ale reclamanților recurenți ajung să fie replicate pe portalul portal.just.ro ține în mod indisolubil de construcția și modul de funcționare al site-ului portal.just.ro, iar MJ este pe deplin responsabil de modul de operaționalizare al platformei.

Având în vedere că activitatea motorului de căutare "portal.just.ro" este susceptibilă să afecteze semnificativ drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, administratorul acestui motor MJ, în calitate de persoană care stabilește scopurile și mijloacele acestei activități, trebuie să asigure, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, că această activitate îndeplinește cerințele Regulamentului 2016/679 pentru ca garanțiile prevăzute de acest regulament să își producă efectul deplin și pentru ca o protecție eficientă și completă a persoanelor în cauză, în special a dreptului lor la respectarea vieții private.

Faptul că replicarea pe portalul instanțelor a datelor introduse în sistemul ECRIS se face în fiecare noapte prin preluarea automată a datelor de la instanțele de judecată iar o simpla ștergere a acestor date de pe portalul instanțelor ar fi zadarnică dacă la nivelul instanței acestea nu au fost arhivate (în sistemul IT) sau marcate ca fiind dosare confidențiale, reprezintă o simplă expunere a propriei culpe a administratorului platformei portal.just.ro -MJ în crearea unui mecanism eficient pentru respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal ale reclamanților recurenți.

MJ în calitatea sa de administrator al platformei portal.just.ro era ținut să elaboreze norme/proceduri clare și efective care să asigure respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal cu ocazia operațiunilor de replicare a datelor cu caracter personal, precum și să vegheze la respectarea/implementarea optimă a acestora și să reglementeze măsuri coercitive în caz de nerespectare a dispozițiilor trasate sub acest aspect.

Totodată, MJ în raport de art. 1 din H.G. nr. 652/2009, art. 142 alin. (3) din Legea 304/2022 are calitate procesuală pasivă și în raport de petitul ce vizează acordarea daunelor morale și a cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, se impune casarea hotărârii și respingerea excepției lipsei calitații procesuale pasive a MJ ca neîntemeiată.

Relativ la modul de soluționare al petitului referitor la anonimizarea datelor cu caracter personal din dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată indicate în cererile adresate pârâților (Judecătoria Baia Mare înregistrată sub nr. x/09.11.2022, Tribunalul Maramureș înregistrată sub nr. x/27/a/2022, Ministerul Justiției înregistrată sub nr. x.476/16.05.2023), replicate pe portalul portal.just.ro, au apreciat că este nelegală soluția pronunțată în cauză.

Obiectul solicitării recurenților l-a reprezentat anonimizarea datelor cu caracter personal, din dosarele soluționate/aflate pe rolul instanțelor de judecată REPLICATE pe portalul portal.iust.ro, date care sunt colectate la nivelul instanțelor de judecată în conformitate cu prevederile art. 148 alin. (1) C. proc. civ.

Aceste date sunt prelucrate în mod legal la nivelul instanțelor de judecată în raport de art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul 2016/679, însă divergența părților nu este dată de legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal în aplicația ECRIS ci de replicarea datelor cu caracter personal -numele și prenumele în cadrul platformei "portal.just.ro",

Prin urmare, prima instanță a realizat o confuzie între aplicația nepublică ECRIS utilizată la nivelul instanțelor de judecată și platforma "portal.just.ro" unde sunt replicate datele cu caracter personal.

În raport de specificațiile înscrise la rubrica "Termeni și condiții" aferente site-ului portal.just.ro, rezultă că acesta înglobează site-urile oficiale ale instanțelor de judecată din Romania pentru asigurarea unei mai mari transparențe și o mai bună înțelegere a activității instanțelor, iar pe portalul instanțelor de judecată se publică doar numele si prenumele justițiabililor, date ce sunt strict necesare pentru realizarea scopului urmărit prin aplicație.

În raport de aceste aspecte, a concluzionat că platforma "portal.just.ro" este în administrarea Ministerului Justiției, sursa datelor o reprezintă sistemul intern de gestiune a dosarului în instanță - ECRIS, scopul platformei "portal.just.ro" este asigurarea unei mai mari transparențe și o mai bună înțelegere a activității instanțelor, iar informația despre dosare și ședințe este replicată automat din sistemul intern de gestiune a dosarului în instanță - ECRIS și având în vedere că datele publicate pe portalul instanțelor de judecată sunt preluate automat din cadrul bazelor de date ECRIS de la nivel local, instanțele de judecată dețin proprietatea asupra bazelor de date 51' a conținutului acestora.

Scopul platformei "portal.just.ro" este diferit de scopul aplicației ECRIS care este o aplicație utilizată de instanțele de judecată în cadrul activității interne a acestora în vederea gestionării dosarului în instanță.

Prima instanță în mod greșit a apreciat că în privința platformei "portal.just.ro" ar fi incident art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul 2016/679 și că prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului, neindicându-se care anume act normativ abilitează pârâții ca fără a avea consimțământul recurenților reclamanți să exporte în mediul public date cu caracter personal referitoare la reclamanții recurenți, iar apoi în a le pune la dispoziția generală a utilizatorilor de internet, nerestricționată la părțile implicate în procedura ce se desfășoară în fața instanței de judecată de unde au fost preluate, încălcându-se totodată și jurisprudența CJUE din cauza C201/14 Smaranda Bara și alții.

Replicarea datelor cu caracter personal nu are nicio legătură cu scopul afirmat de administratorul site-ului (Ministerul Justiției asigurarea unei mai mari transparențe și o mai bună înțelegere a activității instanțelor), cel pretins identificat de prima instanță (crearea unui sistem facil, ușor de acces la dosare), și în orice caz, publicarea numelui si prenumelui justițiabililor nu este proporțională cu atingerea scopului (afirmat de MJ sau identificat de prima instanță) pentru care a fost creată platforma.portal.just.ro".

Potrivit art. 123 alin. (4) din HCSM nr. 3243/2022 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, după semnarea minutei, transcrierea în sistem informatizat a acesteia se face de către grefierul de ședință, integral, cu excepția datelor cu caracter personal, altele decât numele și prenumele părților.

Prin urmare, în mod greșit prima instanță a reținut că soluțiile pronunțate în dosare și apoi replicate pe "portal.just.ro" nu ar trebui să conțină date cu caracter personal acestea fiind preluate pe scurt în format anonimizat.

Deci, în raport de art. 123 alin. (4) din HCSM nr. 3243/2022 odată cu transcrierea minutei în sistem informatizat sunt preluate și datele cu caracter personal referitoare la nume și prenumele părților.

A invocat jurisprudență a CJUE pe care o consideră favorabilă susținerilor expuse în cadrul recursului, respectiv Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C-131/12, EU:C:2014:317, punctele 36 și 37, precum și Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C-136/17, punctul 36,37.

Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în cadrul activității unui motor de căutare este diferită de și se adaugă la cea efectuată de editorii de site-uri internet, care constă în a încărca aceste date pe o pagină de internet.

De asemenea, această activitate joacă un rol decisiv în difuzarea globală a datelor menționate prin faptul că le face accesibile oricărui utilizator de internet care efectuează o căutare după numele persoanei vizate, inclusiv utilizatorilor de internet care altfel nu ar fi găsit pagina de internet pe care sunt publicate datele respective.

În ceea ce privește întinderea răspunderii și a obligațiilor concrete ale operatorului unui motor de căutare, CJUE a precizat deja că acest operator nu este răspunzător pentru faptul că datele cu caracter personal figurează pe o pagini de internet publicată de un terț, ci pentru indexarea acestei pagini și în special pentru afișarea linkului către aceasta pe lista rezultatelor prezentate utilizatorilor de internet în urma unei căutări efectuate după numele unei persoane fizice, o asemenea afișare a linkului într-o astfel de listă putând afecta în mod semnificativ drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții sale private și la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.

Ministerul Justiției a prevăzut că persoanele care nu doresc ca dosarele sa fie publice pe portalul instanțelor de judecată, trebuie si se adrese instanței ce instrumentează dosarul în cauză, acestea putând utiliza, strict din punct de vedere tehnic, opțiunea de confidențialitate la introducerea datelor în aplicația ECRIS, pentru ca acestea să fie eliminate și de pe portal.

Solicitarea de înlăturare a eventualelor date cu caracter personal afișate pe portal se impune a fi făcută instanței în cauza, proprietară a datelor publicate și solicitarea înlăturării eventualelor date cu caracter personal publicate pe portal. Gestionarea datelor publicate pe portalul instanțelor nu cade în sarcina Ministerului Justiției, instituție care a derulat programul prin care a fost dezvoltat portalul instanțelor de judecată și care acordă sprijin tehnic pentru funcționarea și dezvoltarea sa, punând acest instrument la dispoziția instanțelor judecătorești care îl gestionează și administrează. Menționăm că replicarea pe portalul instanțelor a datelor introduse în sistemul ECRIS se face în fiecare noapte prin preluarea automată a datelor de la instanțele de judecată, iar o simpla ștergere a acestor date de pe portalul instanțelor ar fi zadarnică dacă la nivelul instanței acestea nu au fost arhivate (în sistemul IT) sau marcate ca fiind dosare confidențiale,

În raport de refuzul nejustificat exprimat cu exces de putere de pârâții Judecătoria Baia Mare și Tribunalul Maramureș, refuz adus la cunoștința Ministerului Justiției prin cererea trimisă acestuia prin e-mail la data de 18.04.2023, rezultă că mecanismul creat de administratorul platformei portal.just.ro nu este apt să asigure drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții sale private și la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.

În mod similar, aceeași concluzie se desprinde și în privința mecanismului instituit de CSM prin Hotărârea nr. 600/2021 aplicată prin analogie de către prima instanță.

Prima instanță ignorând obiectul solicitării reclamanților (anonimizarea datelor cu caracter personal, din dosarele soluțion te/aflate pe rolul instanțelor de judecată REPLICATE pe portalul portal.just.ro.) care are ca premisă datele REPLICATE pe portalul "portal.just.ro", în mod greșit a reținut că în privința dosarelor aflate pe rolul instanței și în curs de soluționare competența în anonimizarea datelor REPLICATE pe portalul "portal.just.ro" este dată completului care soluționează acel dosar, persistându-se în confuzia între aplicația nepublică ECRIS utilizată la nivelul instanțelor de judecată și platforma "portal.just.ro" unde sunt replicate datele cu caracter personal din aplicația ECRIS.

Ceea ce recurenții reclamanți urmăresc este ca odată accesat site-ul "portal.just.ro" căutarea operată după numele și prenumele lor să nu mai fie asociată cu vreunul dintre dosarele aflate pe rolul Judecătoriei Băia Mare sau Tribunalului Maramureș ce au făcut obiectul cererilor prealabile.

În concluzie, solicitarea recurenților este de admitere a căii de atac.

Intimatul - pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate în cauza de față aceasta fiind dată cu aplicarea dispozițiilor legale incidente speței.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor expuse, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanții B. și A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Reclamanții B. și A. au învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care au solicitat obligarea pârâților la anonimizarea datelor cu caracter personal, din dosarele soluționate/aflate pe rolul instanțelor de judecată, replicate pe portalul portaljust.ro prin aplicarea bifei la "Protejarea datelor personale" din aplicația ECRIS sau în orice al mod care asigură anonimizarea respectivelor date.

Apreciind caracterul parțial întemeiat al pretențiilor deduse judecății, cererea reclamanților a fost admisă în parte, fiind obligați pârâții să anonimizeze datele replicate pe portalul instanțelor, portal.just.ro, în ceea ce privește numele reclamanților din dosarele indicate în cererile înregistrate cu nr. x/9.11.2022 și 24/27/A, în măsura în care nu s-a procedat încă la anonimizare și sub condiția terminării procedurii judiciare la instanța respectivă.

Nemulțumiți de soluția de admitere în parte a acțiunii, și invocând motivele de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., reclamanții au formulat prezenta cale de atac a recursului, solicitând desființarea soluției pronunțate la fondul cauzei cu consecința admiterii în tot a acțiunii.

Înalta Curte va reține că motivele de casare dezvoltate în cadrul căii de atac sunt nefondate cu motivarea ce va fi oferită în paragrafele care urmează.

Art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) prevede:

"(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: ... 5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; …8. când hotărârea a fost odată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material," totodată, potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." [s.n.].

Din interpretarea dispozițiilor citate în precedent, Înalta Curte reține că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformității sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoașterea posibilității părții interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate.

Astfel, prin primul motiv de recurs se invocă incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. conform căruia, casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Astfel, se observă că nulitatea actelor de procedură definită la art. 174 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă" se regăsește actualmente în Capitolul III din titlul IV al Cărții I din același Cod, care reglementează, deopotrivă, nulitatea absolută și pe cea relativă, nulitatea condiționată și nulitatea necondiționată de existența unei vătămări, totodată, statuând asupra modului în care nulitățile pot fi invocate și efectele pe care le produce aplicarea sancțiunii.

Subsumat acestui caz de casare, recurentul - reclamant a susținut că prima instanță a pronunțat în mod eronat soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, care are calitatea de administrator a platformei digitale portal.just.ro.

În cadrul controlului judiciar se reține că recurenții, față de modul de formulare a criticii subsumate acestui motiv de nelegalitate, nu au invocat o vătămare a drepturilor procesuale ca urmare a pronunțării soluției asupra excepției care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea sentinței de la fondul pricinii. Prin urmare, o asemenea critică, pe lângă faptul că este improprie motivului de nelegalitate dezvoltat, este și neîntemeiată.

Înalta Curte constată că în practica judiciară s-au mai conturat și alte aplicații ale motivului de recurs prevăzut în art. 488 pct. 5 C. proc. civ. și anume: încălcarea dreptului la apărare (ex. instanța a soluționat fondul cauzei fără a da cuvântul părților și fără a le da posibilitatea să formuleze și să administreze probe în dovedirea pretențiilor); încălcarea principiului disponibilității(ex. instanța a lăsat necercetate criticile ce au făcut obiectul cererii deduse judecății și a îndrumat reclamanții să urmeze calea unei alte acțiuni, fără să analizeze temeinicia pretențiilor în cauza dedusă judecății, lăsând astfel nesoluționat fondul pricinii); încălcarea principiului contradictorialității (instanța nu poate pronunța hotărârea și să rețină aspecte pe care nu le-a pus, în prealabil, în discuția părților); încălcarea principiului oralității dezbaterilor; etc.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că, de fapt, recurenții-reclamanți nu formulează critici relative la nerespectarea regulilor de procedură sau la încălcarea unor principii de drept, ci, așa cum am precizat, critică soluția dată de prima instanță excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Justiției, ceea ce denotă în realitate doar nemulțumirea reclamanților față de modul prin care judecătorul a statuat cu privire la cadrul procesual pasiv, prin raportare la limitele învestirii instanței.

În concluzie, aceste critici nu pot conduce la desființarea sentinței de la fondul cauzei astfel că vor fi respinse ca nefondate.

Prin următorul motiv de recurs se invocă incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. conform cărora, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Instanța de control judiciar, verificând cuprinsul declarației de recurs, constată că, subsumat acestui caz de casare, reclamanții au susținut că au fost încălcate normele de drept care reglementează anonimizarea datelor cu caracter personal ale părților procesuale, care sunt replicate pe portalul instanțelor de judecată portal.just.ro.

Prin date cu caracter personal, în sensul art. 4 pct. 1 din Regulamentul 679/27-apr-2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) se înțelege orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă ("persoana vizată"); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;

Potrivit art. 4 pct. 2 din același act normativ "prelucrare" înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea.

Dreptul la protecția datelor cu caracter personal este un drept fundamental. În Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la art. 8 se prevede că "(1) Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc. (2) Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora. (3) Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorități independente."

Acest drept fundamental este strâns legat și de dreptul la respectarea vieții private și de familie, consacrat la art. 7 din Cartă. Dreptul la protecția datelor cu caracter personal este de asemenea prevăzut la art. 16 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care este succesorul, în această privință, al art. 286 CE.

Reevaluând ansamblul probator administrat în cauză, față de situația de fapt dedusă judecății și de cadrul normativ incident, rezultă că prima instanță a făcut o aplicare corectă a normelor de drept referitoare la anonimizare.

Contrar celor susținute de recurenți și în acord cu prima instanță, în cadrul controlului judiciar, se reține că prezența datelor cu caracter personal pe Portal este necesară pe parcursul desfășurării procesului, în vederea realizării scopului urmărit prin crearea acestui instrument care ușurează accesul la dosare.

Cu toate acestea, eliminarea acestor informații de pe platforma digitală se realizează printr-o cerere adresată instanței căreia îi revine obligația completării bazei de date respective, cerere care poate fi admisă după finalizarea judecății dosarului respectiv sau, în cazul dosarelor care conțin informații confidențiale care au fost publicate din eroare, la momentul soluționării cererii.

Incident cauzei este art. 211 C. proc. civ., care prevede că completul de judecată, constituit potrivit legii, efectuează activitatea de cercetare și dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor și garanțiilor procesuale, în vederea soluționării legale și temeinice a acestuia. De asemenea, art. 213 alin. (1) C. proc. civ. stabilește că în cazurile în care cercetarea procesului sau dezbaterea fondului în ședință publică ar aduce atingere moralității, ordinii publice, intereselor minorilor, vieții private a părților ori intereselor justiției, după caz, instanța, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca acestea să se desfășoare în întregime sau în parte fără prezența publicului, iar potrivit art. 216 alin. (1) C. proc. civ., președintele completului conduce ședința de judecată.

Prin urmare, atunci când judecătorul fondului a obligat la anonimizare completul de judecată căreia îi fusese repartizată cauza pentru dosarele active pe rolul instanței sau instanța de judecată care a soluționat o cauză pentru dosarele la care judecata fusese finalizată la acea instanță, acesta a acționat cu respectarea dispozițiilor legale.

De asemenea, în mod corect, a valorat în cauza de față prima instanță considerentele HCSM nr. 600/2021 care se referă la materia dreptului penal, dar care, în ceea ce privește dispozițiile referitoare la anonimizare, pot fi transpuse și în materie civilă, și care consfințesc dreptul persoanei la intimitate, în condițiile în care acestea nu doresc să figureze nici măcar cu numele înscris pe platforma digitală a instanțelor de judecată, care au adus la cunoștința instanței, printr-o cerere, dorința de a i se asigura confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Totodată, nefondate sunt criticile din recurs prin care se arată că prima instanță a apreciat eronat diferența între Sistemul Informatic - aplicație nepublică și platforma digitală portal.just.ro în condițiile în care a dispus obligarea instanțelor atrase în proces la anonimizarea datelor cu caracter personal ale reclamanților, respectiv numele și prenumele acestora, dacă procedura judiciară era terminată în dosarele care-i priveau pe aceștia, nemaifiind justificată menținerea datelor lor cu caracter personal, ca și componentă a "dreptului de a fi uitat " la care au făcut referire și recurenții.

Referitor la petitul cererii de chemare în judecată de acordare a daunelor morale, se reține că potrivit art. 1357 alin. (1) C. civ. "Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare."

Ca și faptă ilicită, recurenții au invocat replicarea în mod nepermis de către instanțele de judecată a datelor sale cu caracter personal pe platforma digitală, prin preluarea acestora în mod automat din aplicația nepublică Ecris.

Numele și prenumele unei persoane reprezintă informații referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situație dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia HP nr. 37/2015 .

Din înscrisurile dosarului a rezultat că numele și prenumele recurenților au fost folosite pentru generarea în Sistemul Informatic Ecris al instanțelor atrase în proces a dosarelor soluționate/aflate pe rolul Tribunalului Maramureș pentru reclamantul A., dosarele soluționate/aflate pe rolul Tribunalului Maramureș cu nr. x/2018 și nr. y/2018, pentru reclamanta B., dosarele soluționate/aflate pe rolul Judecătoriei Baia Mare pentru A. și dosarele soluționate/aflate pe rolul Judecătoriei Baia Mare pentru B..

În considerarea scopului avut în vedere de operatorul bazei de date, replicarea datelor cu caracter personal-numele și prenumele reclamanților, astfel cum a fost relevat mai sus, și a modului în care este definită în doctrina și practica judiciară, fapta ilicită ca element al răspunderii civile delictuale, respectiv o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane, fapta imputată intimaților nu are caracter ilicit.

Dosarele privindu - i pe recurenți au fost create în cadrul acțiunii de configurare și gestionare electronică a bazelor de date și a fost desfășurată în îndeplinirea unei îndatoriri permise de legislația în vigoare referitoare la aplicația informatică Ecris și corelativ la portalul instanțelor de judecată.

Date fiind circumstanțele speței, nu se poate reține că a fost vorba despre o acțiune desfășurată în afara cadrului legal, cu depășirea atribuțiilor sau cu intenția de a-i prejudicia pe recurenții - reclamanți, ceea ce face ca fapta să fie lipsită de caracterul ilicit cerut pentru antrenarea răspunderii civile delictuale.

Nici prejudiciul nu a fost probat în condițiile în care acesta reprezintă efectul negativ suferit de cel care-l invocă și trebuie sa se afle în legătura de cauzalitate cu fapta ilicita în sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.

În cauza de față, simpla afirmație a recurenților în sensul că a suferit un prejudiciu moral(vătămarea dreptului la viața privată prevăzut de art. 71 C. civ.) fără a dovedi legătura de cauzalitate dintre faptă(inexistentă) și prejudiciu conform art. 1.357 C. civ., prin mijloacele de probă admise de lege, nu este suficientă pentru a atrage răspunderea patrimonială a intimaților-pârâți pentru prejudiciul moral.

Pentru toate aceste considerente, instanța de recurs, reține alături de prima instanță, că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, context în care apreciază că a fost în mod corect respinsă cererea formulată în temeiul art. 1357 alin. (1) C. civ.

În ceea ce privește jurisprudența invocată în susținerea recursului, Înalta Curte reține că respectivele spețe nu prezintă relevanță în cauză față, interpretarea considerentelor CJUE dată de recurenți fiind una trunchiată, prin care se încearcă a se denatura, în cadrul recursului, scopul constituirii bazei digitale de date, care asigură transparența și o mai bună înțelegere a activității instanțelor de judecată.

În concluzie, având în vedere considerente expuse în paragrafele anterioare, Înalta Curte reține că niciuna dintre criticile dezvoltate de către recurenți nu este aptă a conduce la reformarea hotărârii de la fondul cauzei, aceasta fiind expresia interpretării și aplicării corecte a legii.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamanții B. și A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți B. și A. împotriva sentinței nr. 158 din 10 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 09 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.