ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1579/2025

Ședința publică din data de 19 martie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 24.10.2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a solicitat instanței anularea deciziei nr. 46D/14.10.2024 emise de Biroul Electoral Central privind respingerea întâmpinării formulate împotriva procesului-verbal nr./P.R.2024/10.10.2024 și anularea acestui proces-verbal privind stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 378 din 7 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei de interes.

S-a respins, ca fiind lipsită de interes, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul A., arătând că hotărârea instanței de fond prin care s-a admis excepția lipsei de interes este dată cu greșita aplicare a normelor de drept material.

Recurentul - reclamant a precizat că a invocat expres faptul că a fost discriminat în exercitarea dreptului de a candida, urmărind recunoașterea dreptului și anularea actului discriminator, astfel că nu se poate susține că nu ar avea un interes în formularea acțiunii.

Prin încheierea din data de 5 februarie 2025 s-a dispus citarea în cauză a Autorități Electorale Permanente cu mențiunea de a formula un punct de vedere cu privire la calitatea acesteia de continuator procesual al Biroului Electoral Central.

Instanța a respins în ședință publică cererea privind introducerea în cauză a Autorității Electorale Permanente, considerând că aceasta nu este continuator procesual al Biroului Electoral Central. Această autoritate nu posedă puterile juridice pe care le poseda Biroul Electoral Central, în așa fel încât această autoritate să se substituie în această fază procesuală emitentului actului contestat. Autoritatea Electorală Permanentă are atribuții pur administrative privind organizarea alegerilor, cum ar fi asigurarea spațiilor în care să se desfășoară activitatea secțiilor de votare, asigurarea materialului necesar pentru votare, ș.a.m.d., dar nu competențe juridice în privința puterilor similare cu cele ale Biroului Electoral Central.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată următoarele:

5.1. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a solicitat instanței anularea deciziei nr. 46D/14.10.2024 emise de Biroul Electoral Central privind respingerea întâmpinării formulate împotriva procesului-verbal nr. x/P.R.2024/10.10.2024 și anularea acestui proces-verbal privind stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.

5.2. Înalta Curte urmează să examineze cu prioritate excepția excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului - pârât Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerul Public și reținută și de instanță, în temeiul art. 248 C. proc. civ.

Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, prin prisma dispozițiilor legale incidente și susținerilor părților, Curtea constată că cererea formulată de către reclamantă este introdusă împotriva unei persoane rămase fără capacitate procesuală de folosință, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente de fapt și de drept:

Potrivit art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.

(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.".

Din interpretarea textelor legale anterior citate, Curtea apreciază că pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.

Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.

Potrivit art. 17 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, aprobat prin Hotărârea BEC nr. 1/H/13.09.2024 și publicat în Monitorul Oficial nr. 928 din 16 septembrie 2024:,,(1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data validării rezultatului alegerilor pentru președintele ales."

În cauză, Curtea reține că, în condițiile în care procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 nu a ajuns în etapa de validare a rezultatului alegerilor, întrucât prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024 Curtea Constituțională a dispus anularea procesului electoral, termenul de 48 de ore indicat în Regulament, prin raportare la data validării rezultatului alegerilor pentru încetarea activității Biroului Electoral Central, nu și-a găsit aplicabilitate.

Mai departe, Curtea constată că prin Decizia nr. 231D/07.12.2024, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a dispus în art. 1 alin. (1) următoarele:

"(1) Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 își încetează activitatea la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00."

De asemenea, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 24.10.2024. Cu toate că la data introducerii cererii de chemare în judecată se poate considera că pârâtul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, instanța de control judiciar reamintește că prin Decizia nr. 231D/07.12.2024 s-a dispus încetarea activității Biroului Electoral Central constituit la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00.

Astfel, Curtea are în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a încetat ulterior inițierii prezentului demers judiciar și, ca atare, constată lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 în ceea ce privește cererea introductivă de instanță.

De asemenea, prin raportare la dispozițiile art. 32 C. proc. civ., Curtea constată că printre condițiile de exercitare a unei acțiuni civile se regăsește și capacitatea procesuală de folosință, condiție care trebuie să fie îndeplinită pe tot parcursul procesual, nu doar la momentul exercitării acțiunii.

5.3. Ca atare, întrucât intimatul - pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 nu mai deține, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosință la momentul soluționării cauzei, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință și va respinge recursul ca fiind formulat împotriva unei persoane ramase fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului - pârât Biroul Electoral Central.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 378 din 7 noiembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, formulat impotriva unei persoane ramase fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.