ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1325/2025

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice la data de 26.01.2024, sub nr. x/2024, reclamantul Municipiul Ploiești în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: · anularea deciziei publicate pe pagina de internet a Administrației Fondului pentru Mediu la data de 17.11.2023 privind respingerea contestației formulate împotriva rezoluției Comisiei de evaluare, conform comunicării transmise prin e-mail la dată de 29.11.2023; · anularea rezoluției Comisiei de evaluare a proiectelor, publicată pe pagina de internet a pârâtei la data de 27.09.2023, privind respingerea proiectului depus de Municipiul Ploiești în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public - Sesiunea august 2022 după Etapa a Il-a, conform Comunicării transmise prin e-mail la aceeași dată; · obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de admitere a contestației formulate împotriva rezoluției Comisiei de evaluare și, pe cale de consecință, de admitere a cererii de finanțare și a dosarului de finanțare depuse în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public - Sesiunea august 2022; · suspendarea Programului privind creșterea eficientei energetice a infrastructurii de iluminat public - Sesiunea august 2022, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu până la soluționarea în mod definitiv a prezentului dosar.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 97 din 14 iunie 2024, Curtea de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inamisibilității capătului de cerere privind anularea deciziei de soluționare a contestației privind respingerea dosarului de finanțare nr. x/16.11.2023, publicată în data de 17.11.2023; a calificat excepția inadmisibilității capătului de cerere privind obligarea pârâtei la emiterea deciziei de admitere a cererii de finanțare și a dosarului de finanțare, ca fiind apărare de fond; a calificat excepția inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, sesiunea august 2022, ca apărare de fond; a respins acțiunea formulată de reclamantul Municipiul Ploiești, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, ca neîntemeiată; a respins cererea de suspendare, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamantul Municipiul Ploiești solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentințe atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleași instanțe. În motivarea cererii de recurs, o primă critică de nelegalitate a vizat aplicarea greșită de către instanță a prevederilor art. 19 alin. (5) teza a II-a și alin. (6) din Anexa nr. 1 "Ghid de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public" la Ordinul nr. 1947/2022 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. În acest sens, recurentul-reclamant a arătat că, printre obligațiile instituite de către legiuitor în sarcina intimatei, se numără nu doar publicarea listelor cuprinzând contestațiile admise și cele respinse pe pagina proprie de internet, ci și comunicarea către contestatori a deciziilor de soluționare a contestațiilor formulate - doar acestea constituind acte administrative în sensul Legii contenciosului administrativ, iar deciziile de soluționare a contestațiilor, ca orice acte administrative, trebuie să fie motivate în fapt și în drept, cerință pe care, în opinia sa, Decizia nr. 458/DCD/16.11.2023 nu o îndeplinește. Din această perspectivă, a apreciat că decizia de respingere a contestației formulate împotriva rezoluției Comisiei de evaluare de respingere a dosarului de finanțare depus în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public - Sesiunea august 2022 este nulă, nefiind motivată în fapt și în drept, însă a considerat că instanța nu a dat eficiență acestei exigențe legale. Mai mult, înfrângând principiul legalității, a mai arătat că prima instanță a adăugat la lege, considerând că Decizia nr. 458/DCD/16.11.2023 se coroborează cu Nota nr. x/15.11.2023 privind contestațiile depuse de către solicitanți, fiind astfel motivată prin aceasta. Totodată, a subliniat că Decizia nr. 458/DCD/16.11.2023 nu i-a fost comunicată pentru a o putea contesta pe cale judiciară ca orice act administrativ, sens în care se poate observa atitudinea abuzivă a intimatei, care nu doar că îi prejudiciază dreptul de a participa la Programul privind creșterea eficienței a infrastructurii de iluminat public, dar îl pune și în imposibilitatea de a se apăra. Cu privire la soluția pronunțată de instanța de fond asupra celui de-al doilea petit, a arătat că menținerea rezoluției Comisiei de evaluare privind respingerea cererii și a dosarului de finanțare depuse de unitatea administrativ-teritorială Municipiul Ploiești în cadrul Programului privind creșterea eficienței a infrastructurii de iluminat public - Sesiunea august 2022, după Etapa a II-a, este nelegală prin raportare la prevederile art. 13 lit. h) din Ordinul nr. 3305/2022 pentru modificarea și completarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul Ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1066/2021. Astfel, conform modificărilor aduse prin Ordinul sus amintit, art. 13 alin. (2) lit. a) a fost înlocuit cu art. 13 lit. h), prin urmare, temeiul juridic invocat în respingerea dosarului nu se mai află în vigoare, conform prevederilor legale actualizate. De asemenea, a mai subliniat faptul că, în solicitarea de clarificări, s-a cerut "identificarea" și nu reprezentarea grafică a elementelor, deci nu se regăsește cu claritate și fără niciun echivoc solicitarea de reprezentare grafică (desenare) în planșe a tuturor celor 947 de bucăți corpuri de iluminat, inclusiv puterile nominale ale acestora, precum și a celor 676 bucăți stâlpi aferenți asupra cărora se va interveni și poziționarea acestora pe străzile pe care acestea sunt se vor monta. Mai mult, a învederat că în piesele desenate transmise se pot identifica cu ușurință elementele menționate în art. 13 alin. (2) lit. h), așa cum au fost ele enunțate de legiuitor, și anume: plan de încadrare în zonă; plan de situație cu situația existentă incluzând: identificarea străzilor din proiect; identificarea, iar nu reprezentarea grafică a stâlpilor de iluminat echipați cu corpuri de iluminat, inclusiv puterile nominale ale corpurilor; plan de situație cu situația existentă incluzând: plan de situație cu situația propusă cuprinzând identificarea străzilor din proiect; identificarea stâlpilor de iluminat pe care vor fi montate corpurile de iluminat propuse, inclusiv puterile nominale ale acestora. Recurentul a mai criticat sentința recurată și în ceea ce privește respingerea capătului de cerere privitor la obligarea intimatei-pârâte să emită o decizie de admitere a cererii de finanțare, apreciind că aceasta este consecința logică a anulării deciziei nr. 458/DCD/16.11.2023 și a rezoluției Comisiei de evaluare, având în vedere motivul nelegal și netemeinic al respingerii dosarului de finanțare - unul de natură tehnico-formală, iar nu de conținut al documentației depuse, precum și al reevaluării documentației tehnico-economice transcrise în cadrul dosarului de finanțare și a constatării conformității acesteia. De asemenea, a mai formulat critici și cu privire la soluția pronunțată asupra petitului privitor la suspendarea Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public până la soluționarea definitivă a dosarului, considerând că hotărâre a fost pronunțată cu ignorarea prevederilor art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, câtă vreme derularea în continuare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public - Sesiunea august 2022 este de natură să aducă un prejudiciu moral însemnat instituției, prejudiciu ce nu ar mai putea fi ulterior recuperat din cauză derulării rapide a procedurilor în cadrul acestui program. Nesocotind existența aparenței dreptului părții recurente de a participa cu proiectul depus în cadrul acestui Program, urmare a adoptării Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Ploiești nr. 351/10.08.2022 privind aprobarea participării Municipiului Ploiești la Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public cu proiectul "Creșterea Eficienței Energetice a Infrastructurii de iluminat public în Municipiul Ploiești" și a acceptării dosarului în etapa a II-a, a considerat că instanța fondului nu a dat eficiență dispozițiilor legale privitoare la urgența și necesitatea dispunerii măsurii suspendării pentru a preîntâmpina pierderea dreptului de a participa la acest Program și producerea unei pagube iminente și ireparabile în bugetul său.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Administrația Fondului pentru Mediu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 17 octombrie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 11 martie 2025, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Municipiul Ploiești este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit situației de fapt, astfel cum a fost reținută de prima instanță, rezultă că, în fapt, în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public sesiunea 2022, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu, reclamantul a întreprins demersurile necesare pentru obținerea finanțării, sens în care a depus dosarul de finanțare nr. x Dosarul de finanțare a fost analizat în temeiul Ordinului 1947 din 13 iulie 2022 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, însă în etapa de evaluare s-a solicitat remedierea dosarului, pentru următoarele șapte motive: 1. Se solicită, conform art. 15, alin. (2), recalcularea consumului final anual de energie în iluminat public și a consumului inițial, după caz, în funcție de puterea totală instalată a acestora în regim maxim de funcționare (inclusiv puterea balastului, după caz, și puterea totală a aparatajului de comandă al corpului de iluminat nou montat),ținând cont de formulele de calcul definite în ghid la art. 4, alin. (1) Ut. g), h), v), w) și x) și, în consecință, recalcularea economiei de energie, așa cum este definită la art. 4, alin. (1), Ut. o). Calculele refăcute trebuie să se regăsească atât în conținutul DALI, cât și în conținutul auditului energetic. 2. Se solicită, conform art. 15, alin. (2), completarea DALI cu calculele luminotehnice pentru corpurile de iluminat propuse. 3. Se solicită conform art. 15, alin. (2), completarea DALI cu piesele desenate: planuri pentru situația existentă și pentru situația propusă cu identificarea corpurilor de iluminat, inclusiv puterile nominale ale acestora, a stâlpilor și a străzilor pe care acestea sunt sau se vor monta, așa cum se solicită la art. 13, alin. (2), lit. a). 4. Se solicită, conform art. 15, alin. (2), retransmiterea HCL-ului modificat prin care să se aprobe cele menționate la art. 13, alin. (2), lit. b), pct. 2. 5. Se solicită, conform art. 15, alin. (2), retransmiterea documentului doveditor al deschiderii de către solicitantul aprobat la Trezoreria Statului, care să respecte indicatorii bugetari menționați în ghidul de finanțare (43.02.44/43.44.00) la art. 13, alin (2), lit. f). Documentul depus în etapa II cu indicatorul bugetar 43.02.20 nu este conform. 6. Se solicită, conform art. 15, alin. (2) si art. 13 alin. (2) lit. c), completarea auditului energetic cu atestatul auditorului/managerului energetic, valabil la momentul elaborării auditului energetic. 7. Se solicită, conform art. 15, alin. (2), art. 13 alin. (2) lit. a) și H.G. nr. 907/2016, retransmiterea DAU asumat, prin semnătură și ștampilă, de către colectivul de elaborare." Reclamantul a răspuns solicitării de clarificări, iar în urma analizei documentației transmise, dosarul de finanțare a fost respins, pentru următorul motiv: Conform art. 15 alin. (10), neclarificarea situațiilor semnalate atrage după sine respingerea dosarului de finanțare. Piesele desenate transmise nu sunt conforme, în cadrul acestora nu se pot identifica elementele menționate în ghidul de finanțare la art. 13, alin, (2), lit. a). Pe planurile transmise, atât pentru situația existentă cât și pentru situația propusă, nu se pot identifica puterile corpurilor de iluminat." Împotriva soluției de respingere, reclamantul a formulat contestația nr. 39/CIP/2022/26.10.2023, analizată de către Comisia de soluționare a contestațiilor care a propus respingerea acesteia și menținerea rezoluției Comisiei de evaluare. Contestația formulată de reclamant a fost soluționată de Comitetul Director al AFM la poziția 11 din lista anexată Deciziei nr. 458/DCD/16.11.2023 în sensul aprobării soluției de respingere propusă de Comisiei de soluționare a contestațiilor. În acest context, reclamantul s-a adresat instanței de contencios cu cererea de anulare a deciziei publicată pe pagina de internet a Administrației Fondului pentru Mediu la data de 17.11.2023 privind respingerea contestației formulate împotriva rezoluției Comsiei de evaluare, conform comunicării transmise prin e-mail la data de 29.11.2023, a rezoluției Comisiei de evaluare a proiectelor, publicată pe pagina de internet a pârâtei la data de 27.09.2023, privind respingerea proiectului depus de Municipiul Ploiești în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public - Sesiunea august 2022 după etapa a II-a, conform comunicării transmise prin e-mail la aceeași dată, solicitând, totodată, obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de admitere a cererii de finanțare și a dosarului de finanțare, precum și suspendarea Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public - Sesiunea august 2022, derulat de pârâtă, până la soluționarea definitivă a cauzei. Prin sentința recurată, acțiunea în anularea actelor mai sus menționate, precum și cererea de suspendare, au fost respinse ca neîntemeiate. Reclamantul a criticat sentința de fond, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Conform textului de lege mai sus evidențiat, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. Înalta Curte, constatând că recurentul-reclamant reia în esență apărările învederate și în fața instanței de fond, apreciază caracterul legal și temeinic al sentinței, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile legale incidente. Un prim motiv de recurs se referă la nemotivarea Deciziei nr. 458/DCD/16.11.2023, recurentul susținând, în esență, că prima instanță a încălcat prevederile art. 19 alin. (5) - (6) din Anexa nr. 1 "Ghid de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public" la Ordinul nr. 1947/2022 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, întrucât, deși Listele cuprinzând contestațiile admise sau respinse au fost publicate pe pagina de internet a Administrației Fondului pentru Mediu, la poziția 11 din Anexa 2 "Contestații respinse" regăsindu-se contestația recurentului, această decizie nu a fost motivată și nu i-a fost comunicată. Instanța de control judiciar apreciază, în acord cu judecătorul fondului, că actul administrativ contestat respectă rigorile de motivare impuse unui act administrativ cu caracter individual, astfel că acest motiv de casare este nefondat. În speță, prin Decizia nr. 458/DCD/16.11.2023 a Comitetului Director al AFM a fost aprobată Lista contestațiilor respinse (Anexa nr. 2 a Deciziei nr. 458/DCD/16.11.2023), depuse de către solicitanții respinși în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, sesiunea august 2022. Lista contestațiilor respinse a fost publicată pe site-ul AFM, conform art. 22 alin. (4) din Ordinul nr. 1063/2023 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, în data de 17.11.2023. Contestația formulată de către recurentul-reclamant în temeiul art. 13 din Ghidul de finanțare, așa cum s-a arătat anterior, a fost respinsă de Comitetul Director al AFM la poziția 11 din lista anexată Deciziei nr. 458/DCD/16.11.2023, publicată pe pagina de internet, la data de 17.11.2023, în sensul aprobării soluției de respingere propusă de Comisia de soluționare a contestațiilor. Prin Nota nr. x/15.11.2023 privind contestațiile depuse de către solicitanți, Comisia de soluționare a contestațiilor depuse în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, a arătat în mod concret, că în cadrul anexei nr. 2 se regăsesc contestațiile propuse spre respingere, în această anexă regăsindu-se motivele pentru care comisia a decis menținerea rezoluției Comisiei de evaluare. Astfel, comisia de soluționare a contestațiilor a arătat, în urma propriei verificări efectuate, că: - planurile de situație cu situația existentă depuse în etapa de remediere nu conțin identificarea stâlpilor de iluminat echipați cu corpuri de iluminat existente, inclusiv puterile nominale ale corpurilor; - planurile de situație cu situația propusă depuse în etapa de remediere nu conțin identificarea stâlpilor de iluminat echipați cu corpuri de iluminat existente, inclusiv puterile nominale ale corpurilor; - în tabelele de pe planurile de situație propusă transmise în etapa de remediere sunt precizate corpuri de iluminat cu puteri de 95 W și 60W, în neconcordanță cu partea scrisă a documentației tehnice unde sunt prevăzute corpuri de iluminat cu puteri de 95W, 60W și 30W (corpurile de iluminat de 30W nu sunt reprezentate nici pe planșele transmise în etapa de contestație); - numărul corpurilor de iluminat din tabele de pe planurile de situație propusă (685 corpuri cu puterea de 95 W și 262 corpuri cu puterea de 60W- în total 947 corpuri) nu corespunde cu numărul corpurilor de iluminat din partea scrisă a documentației tehnice, utilizat de auditor pentru calculul consumului de energie pentru situația propusă (685 corpuri cu puterea 95 W, 262 corpuri cu puterea 30W și 26 corpuri cu puterea 60W -în total 973 corpuri de iluminat). Este de semnalat, așa cum s-a mai reținut în jurisprudența instanței supreme, că nu pot fi pretinse actului administrativ exigențe similare în privința motivării cu cele solicitate hotărârilor judecătorești, pentru că nu se poate face abstracție de caracterul său de act juridic unilateral, de faptul că emiterea lui este rezultatul valorificării raporturilor de putere publică a emitentului în raport de destinatarii lor, că în procedura de emitere a acestuia contenciosul își pierde din intensitate, chiar dacă legiuitorul a instituit obligația parcurgerii recursului grațios ori ierarhic. Motivarea unui act administrativ are două laturi esențiale, respectiv indicarea textelor legale aplicabile situației date, precum și, în al doilea rând, indicarea împrejurărilor de fapt pe baza cărora s-a reținut aplicabilitatea acelor texte legale. În privința obligației autoritățile administrative de a-și motiva deciziile, instanța observă că, potrivit art. 31 alin. (2) din Constituția României, "autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal." Motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ. Ea reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. Date fiind aceste obligații, absența motivării actului administrativ constituie o încălcare a principiului statului de drept, a dreptului la o bună administrare și o încălcare a obligației constituționale a autorităților administrative de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora. Or, aplicând aceste principii în speța de față, Înalta Curte constată că pentru a se reține absența motivării, partea trebuie să se afle în necunoaștere absolută sau într-o necunoaștere într-o măsură esențială a rețiunilor ce au fost avute în vedere de către autoritate la emiterea actului administrativ criticat ca fiind vătămător. Însă, dincolo de aspectele efectiv conținute de Nota nr. x/15.11.2023 privind contestațiile depuse de către solicitanți în care se regăsesc motivele pentru care comisia a decis menținerea rezoluției Comisiei de evaluare, recurentul nu era împiedicat să solicite comunicarea Deciziei nr. 458/DCD/16.11.2023 a Comitetului Director al AFM, pentru detalii suplimentare, pasivitatea sa neputând constitui temei pentru anularea acestei decizii. Prin urmare, Înalta Curte constată că este nefondat motivul de casare referitor nemotivarea Deciziei nr. 458/DCD/16.11.2023. Într-o a doua susținere, recurentul-reclamant a invocat faptul că rezoluția Comisiei de evaluare privind respingerea cererii și a dosarului de finanțare a fost greșit motivată, deoarece, potrivit modificărilor aduse prin Ordinul nr. 3305/2022 pentru modificarea și completarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul Ministerului mediului, apelor și pădurilor nr. 1066/2021, art. 13 alin. (2) lit. a), temeiul juridic invocat în respingerea cererii sale, nu se mai află în vigoare, fiind înlocuit cu art. 13 lit. h), conform prevederilor legale actualizate. Contrar acestor susțineri, Înalta Curte, în acord cu instanța de fond, reține că, într-adevăr, prin intrarea în vigoare a Ordinului Ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 3305/2022, a avut loc o modificare a prevederilor Ordinului nr. 1947/2022, însă conținutul art. 13 alin. (2) lit. a) este preluat în integralitatea în cadrul art. 13 lit. h) din actul modificator. Prin urmare, noul ordin a produs doar o modificare formală, legată de numerotarea articolelor, însă dispozițiile cu relevanță în cazul dedus judecății au rămas aceleași și caracterul imperativ al prezentării documentelor s-a menținut și în noua reglementare. Mai mult, prevederile noului ordin nu mai fac distincția între etapa I și etapa a II-a a dosarului de finanțare, ci lărgesc categoria de documente obligatorii pe care trebuie depuse încă din prima fază a procesului de finanțare, astfel: Ordinul 1947/2022 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Art. 13 Conținutul dosarului de finanțare (2) Dosarul de finanțare depus în etapa a II-a va cuprinde următoarele documente a) DALI/SF pentru obiectivul de investiții propus, care este întocmit(ă) conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare, și trebuie să cuprindă și următoarele: (...) Referitor la piesele desenate, se vor prezenta: plan de încadrare în zonă, plan de situație cu situația existentă (identificarea străzilor din proiect, a stâlpilor de iluminat echipați cu corpuri de iluminat existente, inclusiv puterile nominale ale corpurilor, și, după caz, a stâlpilor care nu sunt echipați cu corpuri de iluminat), plan de situație cu situația propusă (identificarea străzilor din proiect și a stâlpilor de iluminat pe care vor fi montate corpurile de iluminat propuse, inclusiv puterile nominale ale acestora); Ordinul 3305/2022 pentru modificarea și completarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.866/2021 Art. 13: Conținutul dosarului de finanțare Dosarul de finanțare va cuprinde următoarele documente: (...) h) DALI/SF pentru obiectivul de investiții propus, care este întocmit (ă) conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare, și trebuie să cuprindă și următoarele: . Referitor la piesele desenate, se vor prezenta: plan de încadrare în zonă, plan de situație cu situația existentă (identificarea străzilor din proiect, a stâlpilor de iluminat echipați cu corpuri de iluminat existente, inclusiv puterile nominale ale corpurilor, și, după caz, a stâlpilor care nu sunt echipați cu corpuri de iluminat), plan de situație cu situația propusă (identificarea străzilor din proiect și a stâlpilor de iluminat pe care vor fi montate corpurile de iluminat propuse, inclusiv puterile nominale ale acestora); Pe de altă parte, recurentul a mai susținut că prin solicitarea de clarificări, s-a cerut "identificarea" și nu reprezentarea grafică a elementelor, prin urmare, s-ar fi folosit o exprimare ambiguă din care nu ar fi clară solicitarea de reprezentare grafică (desenare) în planșe a tuturor celor 947 bucăți corpuri de iluminat, inclusiv puterile nominale ale acestora, precum și a celor 676 bucăți stâlpi aferenți asupra cărora se va interveni și poziționarea acestora pe străzile pe care acestea sunt sau se vor monta. Înalta Curtea reține că în etapa de evaluare potrivit solicitării de clarificări, la pct. 2, intimata-pârâtă a solicitat completarea DALI cu calculele luminotehnice pentru corpurile de iluminat propuse și la pct. 3, completarea DALI cu piesele desenate: planuri pentru situația existentă și pentru situația propusă cu identificarea corpurilor de iluminat, inclusiv puterile nominale ale acestora, a stâlpilor și a străzilor pe care acestea sunt sau se vor monta, așa cum se solicită la art. 13, alin. (2), lit. a). Ca urmare, în mod just prima instanță a respins aceste susțineri, având în vedere că pârâta nu a solicitat identificarea elementelor, ci reprezentarea grafică (desenare). Or, recurentul a răspuns solicitării de remediere și a transmis piesele desenate, respectiv planuri de situație cu situația existentă și situația propusă, dar acestea nu au conținut identificarea stâlpilor de iluminat echipați cu corpuri de iluminat existente, inclusiv puterile nominale ale corpurilor, ceea ce a însemnat că dosarul de finanțare nu a conținut toate cerințele prevăzute de în Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. În contestația depusă, recurentul a retransmis planurile de situație pentru situația existentă și situația propusă, precizând că, dintr-o eroare tehnică de program, la convertirea planșelor, nu au fost preluate integral layer-ele aferente stâlpilor și corpurilor de iluminat și astfel nu au putut fi vizualizate reprezentările grafice ale stâlpilor și corpurilor de iluminat, dar și că aceste informații se regăseau într-un format tabelar inserat pe planșele transmise, însă actele depuse în susținerea contestației nu au putut fi luate în considerare fiind considerate documente noi, depuse ulterior datei înscrierii dosarului de finanțare în aplicația informatică. Instanța de recurs constată că sunt nefondate și criticile referitoare la modalitatea în care prima instanță a soluționat petitul privitor la obligarea AFM la emiterea unei decizii de admitere a cererii de finanțare și a dosarului de finanțare, aceasta, în opinia recurentului, fiind consecința logică a anulării deciziei nr. 458/DCD/16.11.2023 și a rezoluției Comisiei de evaluare - unul de natură tehnico-formală, iar nu de conținut al documentației depuse. Conform jurisprudenței constante, instanța nu poate dispune aprobarea unei cereri de finanțare, ci poate doar adopta măsuri de remediere a procedurii de evaluare atunci când constată cazuri de nelegalitate, în condițiile în care legiuitorul a instituit o procedură specială administrativă prin care cererile de finanțare și documentele însoțitoare sunt supuse analizei autorității competente. Cu alte cuvinte, revine în sarcina exclusivă a autorității evaluatoare să realizeze analiza cererii de finanțare sub aspectul îndeplinirii criteriilor de admisibilitate și eligibilitate, instanței de judecată revenindu-i competența de a cenzura legalitatea actelor autorității. În fine, nu pot fi primite nici susținerile recurentului-reclamant referitoare la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru suspendarea Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, sesiunea august 2022, având în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și fiscal. Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond." Dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea 554/2004 se referă la posibilitatea suspendării efectelor unui act unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. Programul în cadrul căruia a aplicat recurentul constă în oferirea de finanțare pentru realizarea unor proiecte, cererile solicitanților urmând a fi admise în urma îndeplinirii unor criterii și a derulării unei proceduri reglementate de Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1947/2022. Derularea acestui program implică participarea unui număr indefinit de solicitanți, nicidecum doar a recurentului și necesită încheierea unei multitudini de acte administrative. Din această perspectivă, Înalta Curte constată că ceea ce se solicită a se suspenda, nu este un act administrativ, ci un program desfășurat între o autoritate publică și un număr nedefinit de solicitanți, iar suspendarea programului solicitat de partea recurentă și-ar produce efectele și față de ceilalți participanți la program, consecință nepermisă de lege, întrucât ar conduce la modificarea pe cale judiciară a unei proceduri administrative, cu efecte față de un număr nedefinit de persoane, terțe față de litigiul dedus judecății. Prin urmare, câtă vreme dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 se referă la suspendarea executării actului administrativ unilateral, în mod temeinic și legal s-a reținut de instanța de fond că reclamantul nu ar putea solicita suspendarea unui program de finanțare, cu motivarea că astfel ar preîntâmpina pierderea dreptului de a beneficia de fonduri publice, respectiv ar împiedica producerea unui prejudiciu patrimonial prin imposibilitatea de a participa la etapele următoare. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Ploiești, ca nefondat.