ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1079/2024

Ședința publică din data de 27 februarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 24.03.2022, reclamanta A. reprezentată de părinți-B. și C. a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII și CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care va pronunța să dispună obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente IVACAFTORUM + TEZACAFTORUM + ELEXACAFTORUM (denumire comercială KAFTRIO) și KALYDECO (IVACAFTORUM) pentru TRATAMENTUL FIBROZEI CHISTICE (FC) LA PACIENȚI CU VÂRSTA DE 6 ANI ȘI PESTE, CARE SUNT HOMOZIGOȚI PENTRU MUTAȚIA F508DEL A GENEI REGULATORULUI DE CONDUCTANȚĂ TRANSMEMBRANARĂ AL FIBROZEI CHISTICE (CFTR) SAU CARE SUNT HETEROZIGOȚI PENTRU MUTAȚIA F508DEL A GENEI CFTR CU O MUTAȚIE CU FUNCȚIE MINIMĂ (FM).

Prin sentința civilă nr. 237 din data de 21.09.2022, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei plângerii prealabile, prematurității acțiunii, lipsei calității procesuale active a reclamantei invocate de pârâtul Ministerul Sănătății și excepția inadmisibilității invocată de Guvernul României.

Pe fond, a respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 237 din data de 21.09.2022 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. minoră, reprezentată de părinții săi, B. și C., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Prima critică formulată vizează încălcarea dispozițiilor art. 8 lit. d) din Ordinul ministrului sănătății nr. 861/2014, care reglementează criteriile și metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale, inclusiv documentația necesară pentru includerea, excluderea sau modificarea indicațiilor medicamentelor în lista denumirilor comune internaționale corespunzătoare medicamentelor compensate sau gratuite. Recurenta susține că autoritățile competente au restrâns nelegal prescrierea combinației de medicamente Ivacaftorum, Tezacaftorum și Elexacaftorum (denumire comercială KAFTRIO/KALYDECO) pentru tratamentul fibrozei chistice la pacienții cu vârsta de 12 ani și peste, deși Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat utilizarea acestei combinații pentru pacienții cu vârsta de 6 ani și peste, conform rezumatului caracteristicilor produsului publicat pe site-ul oficial al agenției europene.

A doua critică se referă la omisiunea autorităților pârâte - Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România - de a iniția din oficiu procedura de evaluare a combinației terapeutice menționate, în vederea extinderii indicațiilor terapeutice pentru pacienții cu vârsta de 6 ani și peste. Această omisiune contravine obligației legale de a asigura accesul efectiv al pacienților la tratamentele aprobate la nivel european, în conformitate cu legislația națională privind asigurările sociale de sănătate.

În continuare, se arată că autoritățile aveau obligația legală de a parcurge trei etape procedurale: evaluarea combinației de medicamente conform Ordinului ministrului sănătății nr. 564/499/2014, adoptarea unei hotărâri de guvern pentru includerea acesteia în lista medicamentelor compensate și gratuite, în temeiul art. 242 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și completarea Ordinului nr. 1301/2020 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice, în vederea reglementării prescrierii acestei combinații în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

În susținerea recursului, recurenta invocă înscrisuri și solicită admiterea cererii de chemare în judecată, în vederea obligării autorităților competente să inițieze demersurile legale necesare pentru extinderea accesului la tratamentul menționat, în conformitate cu dispozițiile legale incidente și cu jurisprudența relevantă în materie.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul - pârât Ministerul Sănătății a solicitat respingerea recursului, arătând că cererea a rămas fără obiect. Prin Ordinul comun nr. 3322/909/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 1070 bis/2022, au fost extinse indicațiile terapeutice pentru combinația de medicamente Ivacaftorum + Tezacaftorum + Elexacaftorum (KAFTRIO), incluzând pacienții cu vârsta de 6 ani și peste, astfel cum a fost solicitat. În consecință, obiectul cererii a fost realizat, iar recurenta nu mai justifică un interes în soluționarea recursului.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este lipsit de interes, pentru următoarele considerente:

Conform art. 32 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ., justificarea unui interes este o condiție de exercitare a oricărei cereri, inclusiv a unei cereri de recurs.

Conform art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport de prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Practica judiciară a statuat că interesul reprezintă o condiție generală de exercitare a dreptului la acțiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acțiunii, ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Condiția interesului se verifică nu numai la introducerea cererii, ci ea trebuie îndeplinită pe toată durata procesului civil, inclusiv în exercitarea căilor de atac.

În măsura în care promovarea unei căi de atac nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.

În cauză, recurenta nu mai justifică un folos practic, legitim, și actual în obținerea unei soluții de admitere a recursului.

Astfel, recursul este lipsit de interes față de împrejurarea că prin Ordinul comun nr. 3322/909/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1070 bis din 4 noiembrie 2022, au fost modificate protocoalele terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale, inclusiv pentru DCI Ivacaftorum + Tezacaftorum + Elexacaftorum. Astfel, indicațiile terapeutice au fost extinse în mod expres pentru pacienții cu vârsta de 6 ani și peste, cu genotipuri relevante pentru fibroza chistică, conform specificațiilor din protocol.

Prin urmare, având în vedere că au fost extinse indicațiile terapeutice ale combinației de medicamente solicitate de către recurenta - reclamantă și la pacienții cu vârsta de 6 ani și peste, recursul este lipsit de interes.

Pentru aceste considerente, conform art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. reprezentată de părinți-B. și C. împotriva sentinței nr. 237/2022 din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.