ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3213/2022

Ședința publică din data de 3 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanta A. asistată de părinții B. și C., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente Ivacaftorum + Tezacaftorum + Elexacaftorum (denumire comercială Kaftrio) și Kalydeco (Ivacaftorum) pentru tratamentul fibrozei chistice (FC) la pacienți cu vârsta de 12 ani și peste, care sunt homozigoți pentru mutația F508Del a genei regulatorului de conductanță transmembranară al fibrozei chistice (CFTR) sau care sunt heterozigoți pentru mutația F508Del a genei CFTR cu o mutație cu funcție minimă (FM).

Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 33/2022 din 9 februarie 2022, a admis excepția lipsei procedurii prealabile, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta A. asistată de părinții B. și C., față de pârâtul Ministerul Sănătății, a respins restul excepțiilor formulate și, totodată, a respins acțiunea formulată față de pârâții Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta A. asistată de părinții B. și C. a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța de fond a admis excepția inadmisibilității pe motiv că nu s-ar fi formulat plângere prealabilă.

Reclamanta arată că anterior promovării cererii de chemare în judecată a adresat o cerere prin care a solicitat obligarea pârâților Guvernului României, Ministerului Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente Ivacaftorum + Tezacaftorum + Elexacaftorum (denumire comercială Kaftrio) și Kalydeco (Ivacaftorum) pentru tratamentul fibrozei chistice (FC) la pacienți cu vârsta de 12 ani și peste, care sunt homozigoți pentru mutația F508DEL a genei regulatorului de conductanță transmembranară al fibrozei chistice (CFTR) sau care sunt heterozigoti pentru mutația F508DEL a genei CFTR cu o mutație cu funcție minimă (FM).

Intimatul Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că potrivit actelor medicale, depuse în copie la dosar, pentru tratarea afecțiunii sale, recurentei-reclamante i s-a recomandat o combinație de medicamente, Ivacaftorum + Tezacaftorum + Elexacaftorum (denumire comercială Kaftrio) și Kalydeco (Ivacaftorum) ce nu se află în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%.

Prin cererea de chemare în judecată, recurenta-reclamantă a solicitat obligarea pârâților să includă în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare a combinației de medicamente Ivacaftorum+Tezacaftorum+ Elexacaftorum și Kalydeco pentru tratamentul Fibrozei Chsitice(FC) la pacienți cu vârsta de 12 ani și peste, care sunt homozigoți pentru mutația F508DEL a genei regulatorului de conductanță transmembranară al fibrozei chistice CFTR) sau care sunt heterozigidați pentru mutația F508DEL a genei CFTR cu o mutație cu funcție minimă (FM).

Recurenta-reclamantă nu a formulat plângere prealabilă față de niciunul dintre pârâții chemați în judecată, autorități publice ce își justifică calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză.

De asemenea, Înalta Curte constată că recurentei-reclamante i s-a comunicat întâmpinarea depusă de către Ministerul Sănătății, dar nu a formulat un punct de vedere, cu privire la acest aspect și nici nu a depus dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

Practic, prin cererea de chemare în judecată reclamanta urmărește punerea în mișcare a mecanismului care va genera modificarea listei medicamentelor compensate, iar în această activitate fiecare instituție are competențele sale. Procedura este comună și impune pași succesivi de urmat de către fiecare dintre instituțiile implicate.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia", iar dispozițiile art. 7 alin. (1)

1

din aceeași Lege prevăd că "în cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând".

Plângerea prealabilă specifică materiei contenciosului administrativ este o instituție distinctă, cu regim și efecte proprii, fiind reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune în materia contenciosului administrativ, iar neîndeplinirea sa este sancționată cu respingerea acțiunii, ca inadmisibilă.

Contrar susținerilor reclamantei-recurente, instanța de fond a apreciat în mod just faptul că potrivit art. 7 alin. (1) și (1)

1

din Legea nr. 554/2004 înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Numai după parcurgerea acestei etape, care este o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, petentul, dacă se consideră în continuare nemulțumit sau dacă autoritatea căreia i s-a adresat în prealabil refuză să răspundă, poate formula acțiune în contencios administrativ.

În aceste condiții dreptul la acțiune în contencios administrativ, în sens material, se naște după ce autoritatea emitentă răspunde la reclamația administrativă sau după expirarea termenului legal de soluționare a cererii.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A. prin reprezentanți legali B. și C. împotriva sentinței civile nr. 33/2022 din 9 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 iunie 2022.