ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 3 decembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de recurentul A. împotriva încheierii penale nr. 99 din data de 22 mai 2025, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, constată următoarele:

Prin ordonanța de clasare din data de 17.01.2025, emisă în dosarul nr. x/2024, a fost dispusă clasarea cauzei având ca obiect plângerea formulată de A., cu privire la două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiecare prevăzute de art. 322 alin. (1) din C. pen. și la infracțiunile de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) din C. pen., asistență și reprezentare neloială prevăzută de art. 284 alin. (1) din C. pen., uz de fals prevăzută de art. 323 din C. pen., influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 din C. pen., tăinuire prevăzută de art. 270 din C. pen., nedenunțare prevăzută de art. 266 din C. pen. și omisiunea sesizării prevăzută de art. 267 din C. pen., reclamate ca fiind comise de către B., C. și membrii Consiliului Baroului Cluj.

Prin Ordonanța din data de 10.03.2025 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2025, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de către A., împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța emisă în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj nr. 10/185/P/2024, la data de 17.01.2025. S-a dispus obligarea numitului A. la cheltuieli judiciare în cuantum de 19,45 RON, reprezentând costul hârtiei, imprimatelor și a materialelor folosite pentru soluționarea plângerii împotriva soluției, cheltuieli ce se vor executa potrivit art. 578 din C. proc. pen.

Prin încheierea penală nr. 99 din data de 22 mai 2025 pronunțată în dosarul nr. x/2025, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosar nr. x/2025, în baza art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. s-a respins plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanței de clasare nr. 12/II/2/2025 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și a Ordonanței de clasare din data de 17.01.2025, emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

S-a stabilit în favoarea Baroului Cluj onorariul avocațial din oficiu în sumă de 377 RON ce a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

A fost obligat petentul la 300 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva încheierii penale nr. 99 din data de 22 mai 2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2025 a formulat cerere de recurs în casație petentul A..

În esență, recurentul a arătat că încheierea atacată este netemeinică și nelegală, precizând că intimații C. și B., avocați în cadrul Baroului Cluj, au încălcat normele deontologice și procesual penale în cadrul reprezentării juridice eferente contractului de prestări servicii pe care l-a semnat cu aceștia în vederea reprezentării într-un proces penal.

S-a arătat că nu au fost respectate dispozițiile art. 1 alin. (2) din C. proc. pen. privind asigurarea exercitării eficiente a atribuțiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor părților și a celorlalți participanți la procesul penal, astfel încât să fie respectate prevederile Constituției României. În acest sens, recurentul a arătat că nu a fost audiat și nu i-au fost comunicate drepturile în calitate de persoană vătămată, nu a fost pus în discuția părților materialul probator existent la dosar, în vederea confruntării.

Totodată, s-a arătat că nu au fost respectate dispozițiile art. 360 din C. proc. pen. referitoare la obligația organelor judiciare de a strânge date sau informații cu privire la identificarea persoanelor și la administrarea probelor cu respectarea prevederilor art. 100 și art. 101 din C. proc. pen.

Recurentul a mai arătat că nu au fost respectate nici dispozițiile art. 111 din C. proc. pen., privind audierea persoanei vătămate și nici dispozițiile art. 7 alin. (1) din C. proc. pen. privind obligația procurorului de a dispune punerea în mișcare a acțiunii penale atunci când există probe din care să rezulte săvârșirea unei infracțiuni, având în vedere mijloacele de probe existente la dosar.

În probațiune, recurentul a solicitat audierea de martori și verificarea înregistrării audio de la instanța de judecată pentru a se constata că a fost constrâns prin șantaj și amenințare de avocatul D. că va primi o pedeapsă cu executare dacă nu va recurge la procedura simplificată.

De asemenea, a invocat apărarea neloială efectuată de avocatul E. pe tot parcursul cercetărilor penale, cu referire la erori judiciare pe care nu le-a contestat și la plângerile și sesizările pe care nu le-a făcut. În continuare recurentul a făcut precizări cu privire la starea de fapt și probele administrate în dosarul în care a fost apărat de către intimați și a solicitat să se constate vătămarea sa procesuală gravă prin lipsa totală de apărare exercitată de avocații C. și B. prin tehnici manipulatoare și infracționale.

Pentru aceste considerente, recurentul a solicitat admiterea recursului în casație. Desființarea deciziei atacate și în consecință trimiterea cauzei la parchet conform art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. în vederea completării cercetării penale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/2025.

A fost depus raportul întocmit de magistratul-asistent desemnat, care a arătat că nu a fost respectată cerința esențială referitoare la hotărârile împotriva cărora poate fi promovat recursul în casație.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulate de recurentul A. împotriva încheierii nr. 99 din data de 22 mai 2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în raport de prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., cu titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este formulată în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434 din C. proc. pen. (ce stabilesc hotărârile supuse acestei căi extraordinare de atac), art. 436 alin. (1) și (6) din C. proc. pen. (privind persoanele îndreptățite a promova recursul în casație), art. 437 din C. proc. pen. (referitoare la conținutul cererii) și art. 438 din C. proc. pen. (ce reglementează cazurile în care se poate face recurs în casație), instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, se constată că cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434 din C. proc. pen., întrucât încheierea 99 din data de 22 mai 2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori nu face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casație, nefiind o decizie pronunțată de curtea de apel, ca instanță de apel, care să fi soluționat acțiunea penală a cauzei, așadar, hotărâre prin care să se fi rezolvat fondul cauzei, prin pronunțarea unei soluții de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal.

În acest sens, se constată că recursul în casație nu este formulat împotriva unei decizii care să fi soluționat, în calitate de instanță de apel, litigiul având ca temei juridic fapta penală, ci este declarat împotriva unei încheieri definitive, prin care s-a respins plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Întrucât, în cauză, nu este respectată dispoziția legală esențială referitoare la hotărârile împotriva cărora poate fi promovat recursul în casație, hotărârea atacată nefiind una prin care s-a soluționat fondul cauzei, necesar a fi îndeplinită cu prioritate pentru admisibilitatea în principiu a acestei căi extraordinare de atac, devin incidente prevederile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., context în care Înalta Curte notează că analiza celorlalte condiții, subsecvente, reglementate de dispozițiile art. 435-438 din C. proc. pen. nu se mai impune.

Pentru aceste considerente, constatând că nu este respectată dispoziția legală esențială referitoare la hotărârile împotriva cărora poate fi promovat recursul în casație, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva încheierii penale nr. 99 din data de 22 mai 2025, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva încheierii penale nr. 99 din data de 22 mai 2025, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 decembrie 2025.