ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 770/2025

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2025

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 515 din 12 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul A. vizând secizia penală nr. 866 din 30.05.2023 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2023.

Ca urmare, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul A. la plata către stat a sumei de 200 RON, reprezentând cheltuieli judiciare, iar, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., s-a dispus ca suma de 360 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că, prin contestația la executare formulată, persoana condamnată A. a solicitat, în esență, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., anularea cheltuielilor judiciare stabilite prin decizia penală nr. 866 din 30 mai 2025 a Curții de Apel Suceava, întrucât nu are posibilitatea de a le achita, neavând niciun venit.

Totodată, a observat că, prin decizia penală nr. 866 din 30 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, s-a luat act că persoana condamnată A. nu a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 318 din 30 martie 2016 în dosarul nr. x/2015 al aceleaiași instanțe.

Prin aceeași hotărâre, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., s-a dispus ca suma de 680 RON, reprezentând onorariu apărător oficiu să rămână în sarcina statului și să fie avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției în fondurile Baroului Suceava, iar, în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea contestației au rămas în sarcina statului.

Curtea a reținut că, potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestația la executare se poate face doar în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, respectiv atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Or, în speță, nu se poate vorbi despre vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, câtă vreme contestatorul a solicitat, în esență, anularea cheltuielilor judiciare, pe considerentul că nu are posibilitatea de a le achita, neavând niciun venit.

Instanța a constatat că aceste motive nu se încadrează în temeiul de drept invocat în susținerea cererii și nici în vreunul din celelalte cazuri expres prevăzute de lege pentru promovarea acestui mijloc procesual de rezolvare a unor incidente ivite în cursul executării hotărârii. Aceasta deoarece prin contestația la executare nu se poate reclama nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii penale definitive supuse atenției, ci doar nelegalitatea ce s-a constatat prin punerea în executare a hotărârii.

În plus, instanța a constatat că, prin decizia penală nr. 866 din 30 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, contestatorul A. nu a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare, ci doar s-a luat act că acesta nu a formulat contestație în anulare. S-a arătat, astfel, criticile contestatorului care vizează obligarea lui la plata cheltuielilor judiciare sunt neîntemeiate.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat contestație contestatorul A., fără a o motiva. Cu prilejul dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu pentru contestator a lăsat la aprecierea instanței soluționarea contestației formulate.

Examinând contestația formulată de contestatorul A., prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în mod corect, instanța de fond apreciind că aspectele invocate de contestator nu pot fi circumscrise cazurilor de contestație la executare prevăzute de lege.

În acest sens, Înalta Curte reține că, așa cum este în prezent reglementată contestația la executare (art. 598 C. proc. pen.), aceasta se înfățișează ca un mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare și executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale.

Astfel, potrivit art. 598 alin. (1) C. proc. pen., împotriva executării unei hotărâri penale se poate face contestație în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Pe de altă parte, în doctrină și jurisprudență s-a statuat că termenul de nelămurire din cuprinsul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., text de lege pe care și-a întemeiat contestatorul cererea, se referă la redactarea greșită a dispozitivului hotărârii sau la erori materiale, în timp ce împiedicarea la executare reprezintă un incident în executarea pedepsei rezultând din existența unei cauze legale care stopează punerea în executare sau continuarea executării hotărârii definitive.

Se observă, astfel, că niciunul dintre cazurile de contestație la executare expres reglementate de lege nu are în vedere chestiuni de felul celor invocate de contestator în cererea cu care a învestit inițial instanța, ce vizează presupusa obligare la plata unor cheltuieli judiciare în dosarul nr. x/2023.

De altfel, așa cum s-a reținut și în hotărârea atacată, prin decizia penală nr. 866 din 30 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2023, nici nu s-a dispus obligarea contestatorului la plata unor cheltuieli judiciare, ci acestea au rămas în sarcina statului, în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a dispus respingerea contestației la executare formulată de A..

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 515 din 12 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025.

Reținând culpa sa procesuală în ceea ce privește declanșarea netemeinică a noului cadru procesual, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Totodată, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 377 de RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 515 din 12 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 377 de RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2025.