ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 06 noiembrie 2025

Asupra cauzei de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 3303 din data de 27 noiembrie 2024 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2023, printre alții, în baza art. 396 alin. (1) și (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. g) teza a-III-a din C. proc. pen. s-a încetat procesului penal față de inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate morală la infracțiunea de lovirea sau alte violente prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen., rap. la art. 193 alin. (1) rap. la alin. (21) lit. c), d) și alin. (4) din C. pen. (persoană vătămată B.), ca urmare a incheierii Acordului de mediere nr. 7/04.12.2023.

În baza art. 396 alin. (1), (2) si 10 din C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa 1 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 371 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) si 10 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, prev. de art. 372 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) din C. pen. s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului A. în pedeapsa principală de 1 an și 2 luni inchisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni inchisoare (1/3 din pedeapsa de 1 an), pedeapsa rezultantă fiind de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului A. și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 alin. (1) și (2) din C. pen., ce se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere s-a impus inculpatului obligația de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 100 zile, în cadrul Primăriei Mun. Craiova - S.C. Salubritate Craiova S.R.L. sau in cadrul S.C. Compania de Apa Oltenia S.A..

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 91 alin. (4) din C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse, ale neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile, dar și cu privire la consecințele săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de supraveghere constând în posibilitatea revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și, consecutiv, executarea pedepsei inițial suspendate.

În baza art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A. prin încheierea din data de 09.02.2024 a Judecătoria Craiova, definitivă prin necontestare la data de 12.02.2024.

S-a dispus că hotărârea este executorie cu privire la măsura preventivă, conform art. 399 alin. (4) din C. proc. pen.

S-a constatat că inculpatul A. a fost retinut, arestat preventiv și arestat la domiciliu, in perioada 11.11.2023-12.02.2024.

S-a respins sesizarea formulată de Ministerul Public, de confiscare a cuțitului folosit de inculpatul A., ca neîntemeiată.

Prin decizia penală nr. 763 din data de 12 iunie 2025, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și apelul declarat, printre alții, de inculpații A..

A desființat în parte sentința penală nr. 3303 din data de 27 noiembrie 2024 și în parte încheierea de ședință din data de 24.09.2024 cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A., din infracțiunea prev. de art. 371 alin. (2), (3) din C. pen. în infracțiunea prev. de art. 371 alin. (2) din C. pen., ambele pronunțate de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2023 și rejudecând:

A constatat că prin încheierea de ședință din data de 05 martie 2025 a Curții de Apel Craiova, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. din infracțiunile de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 372 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din C. pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. într-o singură infracțiune de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (2) și (3) din C. pen., prin înlăturarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 371 alin. (2), (3) din C. pen., prin înlăturarea art. 77 lit. a) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

A înlăturat disp. art. 91 și urm. din C. pen. și a dispus executarea pedepselor în regim de detenție.

A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii, a arestării preventive și a arestului la domiciliu de la data de 11.11.2023 la 12.02.2024.

A menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Pentru a hotărî în acest sens, instanța de apel a reținut că fapta inculpatului A. care, în data de care 10.11.2023, în jurul orelor 15:20, în timp ce se afla în incinta complexului comercial C. situat în mun. Craiova, având asupra sa, fără drept, un cutit, pe care l-a ridicat deasupra capului și l-a îndreptat spre inculpatul B. cu intenția de a-l lovi, nereușind, ajutându-l pe fratele său, D. să săvârșească acte de violențe fizice asupra persoanei vătămate B., acțiuni prin care a tulburat ordinea și liniștea publică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (2) și (3) din C. pen., prin înlăturarea art. 77 lit. a) din C. pen. și nu ale infracțiunilor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 372 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din C. pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., în concurs, cum acesta a fost trimis în judecată.

În ceea ce privește incidența în cauză a circumstanței agravante legale prev. de art. 77 lit. a) din C. pen., reținută, printre alții, în sarcina inculpatului A. cu referire la infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice (comiterea faptei de trei sau mai multe persoane împreună), Curtea a apreciat că se impune înlăturarea acesteia, având în vedere că acțiunile de violență prin care s-a tulburat ordinea și liniștea publică au fost exercitate în mod singular de către fiecare dintre inculpați și nu împreună, cum impune textul legal.

S-a reținut că inculpatul A. l-a ajutat moral pe inculpatul D. să exercite acte de violență asupra inculpatului B., nefiind îndeplinite nici în cazul acestuia condiția săvărșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Curtea a constatat, pe de o parte, că în mod greșit prima instanță a dispus prin încheierea de ședință din data de 24.09.2024, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina acestuia, din infracțiunea prev. de art. 371 alin. (2), (3) din C. pen. în infracțiunea prev. de art. 371 alin. (2) din C. pen., iar pe de altă parte, așa cum s-a arătat anterior, în apel, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. prin rechizitoriu, din infracțiunile de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 372 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din C. pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. într-o singură infracțiune de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (2) și (3) din C. pen., prin înlăturarea art. 77 lit. a) din C. pen.

De asemenea, prin încheierea de ședință din data de 14.02.2025, Curtea a respins cererea formulată de inculpatul A., de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii public astfel cum a fost reținută în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (1) din C. pen.

S-a menționat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru reținerea formei agravate a infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (2), (3) din C. pen., de vreme ce acesta a avut asupra sa un cuțit pe care l-a ridicat în direcția persoanei vătămate B., cu intenția de a o lovi, nereușind însă, conduită ce se circumscrie unui act de violență psihică comisă împotriva persoanei vătămate B., inculpatul A. acționând în temeiul unei legături subiective împreună cu inculpatul D. în vederea vătămării integrității corporale a persoanei vătămate menționate.

În ceea ce privește infracțiunea de port și folosirea fără drept de obiecte periculoase, având în vedere că inculpatul A. nu l-a agresat fizic, în mod efectiv (prin tăiere, înțepare sau lovire) pe inculpatul B., iar acțiunea de port a cuțitului reprezintă varianta agravată a infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (3) din C. pen., constând în comiterea faptei de către o persoană care are asupra sa un obiect ce poate pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor și prin sancționarea penală a unei persoane pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 371 alin. (3) și 372 alin. (1) lit. a) din C. pen., s-ar ajunge la sancționarea penală de două ori a unei persoane pentru aceeași faptă, se constată necesitatea reținerii în sarcina inculpatului A. doar a comiterii infracțiunii prev. de art. 371 alin. (2), (3) din C. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 763/2025 din 12 iunie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, recurentul inculpat A. a declarat recurs în casație.

Cauza a fost a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 27.08.2025, când s-a stabilit termen la data de 9 octombrie 2025, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Inculpatul A. a indicat în cuprinsul motivelor de recurs în casație temeiul de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În acest sens, a menționat că rezultă din decizia atacată că a fost condamnat de Curtea de Apel Craiova ca autor al unei infracțiuni de tulburare a ordinii si liniștii publice - art. 371 alin. (2) si 3 din C. pen., comisă însă sub forma unui ajutor moral, pe care l-ar fi acordat coinculpatului D..

A precizat că niciunul din magistrații care au analizat situația din speță nu au putut identifica niciun fel de acțiuni materiale violente comise de inculpat (loviri, împingeri, bruscări, înjunghieri) ce s-ar putea încadra în elementul material aferent faptei penale prev. de art. 371 alin. (2) si 3 din C. pen.

Mai mult, Curtea de Apel Craiova a considerat că fapta comisă de el nu îmbracă nici forma unei amenințări (art. 206 din C. pen.) ori a unor atingeri grave aduse demnității persoanelor care ar tulbura ordinea si liniștea publică (art. 371 alin. (1) din C. pen.). De asemenea, Curtea de Apel Craiova a apreciat și că în privința obiectului tăietor pe care l-a purtat în locul public, nu se face vinovat nici de infracțiunea prev. de art. 372 alin. (1) din C. pen.

În condițiile în care legiuitorul a fost extrem de clar în formularea definiției normei de incriminare stipulate în art. 371 alin. (1) si 2 din C. pen., fiind necesar ca pentru reținerea formei calificate a faptei de tulburare a ordinii și liniștii publice infracțiunea sa fie comisă în public si prin violențe efective săvârșite față de o persoană sau de bunurile acesteia, a considerat că tot raționamentul expus în cadrul deciziei penale nr. 763/2025 nu se circumscrie ipotezei redată în textul de lege precitat.

Astfel, a menționat că i se impută ajutorarea unui alt coinculpat în data de 10.11.2023, fiind complice moral la infracțiunea de lovire comisă de D., prin faptul că prezența sa i-a sporit acestuia din urma încrederea în comiterea faptei.

A arătat că, din moment ce o complicitate morală presupune un ajutor sau sprijin care vizează latura psihică a faptei comise de autor, este evident caracterul nelegal al hotărârii de condamnare, modalitate de comitere a faptei stipulate în art. 371 alin. (2) din C. pen. implicând exercitarea efectiva de agresiuni fizice, de lovituri aplicate victimei, nu o simplă prezență a unei persoane la locul comiterii unei fapte, chiar și înarmate cu un obiect interzis.

Cum în cauză pe lângă faptul că nu au fost dovedite și nici nu i-a fost imputată exercitarea unor acțiuni fizice de lovire sau alte violente, pentru a se putea reține forma calificată a infracțiunii, devine evident și faptul că nu a săvârșit fapta de tulburare a ordinii si liniștii publice in calitate de autor.

A solicitat achitarea în temeiul art. 16 ațin. 1 lit. b) teza I rap. la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen.

Prin încheierea din data de 9 octombrie 2025, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A..

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție verifică, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.

Se constată, așadar, că recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege și doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanța de fond și, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casație să poată fi invocate și, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Pentru a verifica dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, Înalta Curte de Casație și Justiție are în vedere situația de fapt deja stabilită de instanța de apel, care nu poate fi schimbată, având caracter definitiv.

În fapt, instanța de apel a reținut că în data de data de 10.11.2023, în jurul orelor 15:00, în timp ce inculpații E., B. și martorul F., toti din orașul Filiași, jud. Dolj, se aflau în incinta complexului comercial Promenada Craiova pentru a face cumpărături, s-au întâlnit cu inculpatii G., A., D. și H..

Inculpatul E. l-a recunoscut pe inculpatul G. cunoscut cu porecla, I.", cu care avusese un conflict mai vechi. Inițial a avut loc o discuție intre inculpații G. si B., moment în care acesta din urmă a fost lovit cu pumnul în zona feței de către inculpatul D., după care conflictul a degenerat având loc o altercație între inculpații menționați.

În continuare, inculpatul E. i-a aplicat o lovitură cu pumnul, în zona feței inculpatului D., care s-a îndepărtat de acesta, după care i-a aplicat o lovitură cu pumnul, in zona feței și inculpatului H., care venise între timp lângă inculpatul E..

În același timp, inculpatul B. i-a aplicat o lovitură cu palma în zona feței inculpatului G., care s-a îndepărtat de acesta și s-a deplasat către inculpatii E. și H., care se îmbrânceau.

Inculpatul A. a scos din pantaloni, din zona curelei, un cuțit de dimensiuni mari, pe care l-a ridicat deasupra capului și s-a deplasat în direcția inculpaților D. și B., care își aplicau reciproc lovituri cu pumnii în zona feței și a încercat să îl lovească pe inculpatul B. cu acel cuțit, însă nu a reușit.

În această perioadă, inculpatii H. și G. l-au lovit pe inculpatul E., s-au îmbrâncit cu acesta și au căzut toți trei la sol, însă primii doi s-au ridicat, i-au aplicat lovituri repetate cu picioarele în zona corpului, inculpatului E. care era căzut la sol.

La fața locului au intervenit agentii de securitate din incinta complexului și astfel conflictul a încetat, inculpatul E. s-a ridicat de la sol, iar inculpatii G., A., D. și H. au părăsit locatia.

În drept, instanța de apel a reținut o singură infracțiune de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. (2) și (3) din C. pen.

Potrivit cazului de recurs prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării "dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" și care se circumscrie situațiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare ori când instanța a ignorat o normă care conține dispoziții de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și noua configurare legală a tipului respectiv de infracțiune.

În esență, inculpatul a arătat că modalitate de comitere a faptei stipulate în art. 371 alin. (2) din C. pen. implică exercitarea efectivă de agresiuni fizice, de lovituri aplicate victimei, nu o simplă prezență a unei persoane la locul comiterii unei fapte, chiar și înarmate cu un obiect interzis. Or, instanțele nu au putut identifica niciun fel de acțiuni materiale violente comise de inculpat (loviri, împingeri, bruscări, înjunghieri) ce s-ar putea încadra în elementul material aferent faptei penale prev. de art. 371 alin. (2) si 3 din C. pen.

Potrivit art. 371 din C. pen., constituie infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice:

(1) Fapta persoanei care, în public, prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, tulbură ordinea și liniștea publică și se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (2) este comisă de o persoană care are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

În decizia nr. 705 din 5.11.2019, Curtea Constituțională a reținut că, în cazul infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, violența fizică se referă la loviri sau orice acte de violență specifice infracțiunilor prevăzute de dispozițiile art. 193 și ale art. 194 din C. pen.

Pornind de la această argumentare și mergând la analiza teoretică a expresiei "orice acte de violență" din sfera infracțiunii prevăzute de art. 193 din C. pen., se observă că, chiar și în cazul acestei infracțiuni, fapta poate fi săvârșită nu numai prin folosirea de către făptuitor a unor mijloace materiale, ci și prin folosirea unor mijloace psihice.

Totodată, sensul oferit în dicționarul juridic noțiunii de violență este acela de comportare agresivă care se poate manifesta la nivel fizic sau la nivel psihic și capătă cel mai adesea semnificație penală, realizând sau completând conținutul unor infracțiuni.

În același timp, elementul material al laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 371 alin. (2) din C. pen. se poate realiza prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor. Atunci când sunt vizate persoane, violența poate fi atât fizică, cât și psihică/verbală, iar violența poate fi doar fizică atunci când vizează bunuri.

Înalta Curte constată că instanța de apel a argumentat reținerea alin. (2) al art. 371 din C. pen., menționând că inculpatul A. a avut asupra sa un cuțit pe care l-a ridicat în direcția persoanei vătămate B., cu intenția de a o lovi, nereușind însă, conduită ce se circumscrie unui act de violență psihică comisă împotriva persoanei vătămate B., acesta acționând în temeiul unei legături subiective împreună cu inculpatul D. în vederea vătămării integrității corporale a persoanei vătămate menționate.

Or, faptul că acțiunea inculpatului A. nu s-a materializat într-o lovitură aplicată persoanei vătămate B., ci doar acesta a ridicat cuțitul pe care îl avea asupra sa în direcția persoanei vătămate cu intenția de a o lovi, nu înlătură reținerea alin. (2) al art. 371 din C. pen., pentru că elementul material al infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice s-a realizat printr-un act de violență psihică.

În concluzie, se constată că baza factuală reținută, respectiv modalitatea concretă în care inculpatul a acționat, a determinat reținerea caracterizării în drept menționate, instanța de apel constatând în mod corect, că acțiunile inculpatului A. îndeplinesc condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prev. de art. 371 alin. (2) și (3) din C. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 763/2025 din 12 iunie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 753 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 763/2025 din 12 iunie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 753 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 noiembrie 2025.