ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 175 din data de 14.03.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2023, în baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 257 alin. (1) și alin. (4) C. pen. raportat la art. 206 alin. (1) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen. și a art. 43 alin. (5) din C. pen., Judecătoria Huedin a dispus condamnarea inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă continuată, trei acte materiale, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 253 alin. (4) C. pen. raportat la art. 41 alin. (1) din C. pen. și la art. 43 alin. (5) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. și a art. 5 C. pen. coroborat cu art. 371 C. pen. raportat la art. 41 alin. (1) din C. pen. și la art. 43 alin. (5) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. cetățean român pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, la pedeapsa de 7 (șapte) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

S-a constatat că caracterul real concurent al infracțiunilor de ultraj în formă continuată, distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice, sens în care s-a reținut incidența art. 38 alin1 C. pen.

Potrivit art. 39 alin1 lit. b) C. pen., s-a procedat la contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente și la pedeapsa cea mai grea, de trei ani închisoare, la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse cumulate, anume 5 luni închisoare, rezultând o pedeapsă rezultantă finală de 3 (trei) ani și 5 (cinci) luni închisoare, pe care inculpatul o va executa în regim de detenție.

Potrivit art. 72 alin. (1) C. pen., din cuantumul pedepsei rezultante s-a dedus timpul cât inculpatul a fost reținut și arestat preventiv din 15.02.2023, la zi.

Conform art. 397 raportat la art. 25 și art. 23 alin. (3) C. proc. pen.. și art. 1349, 1357, 1372 și 1382 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de către partea civilă Inspectoratul Județean de Poliție Cluj și a fost obligat inculpatul la plata către Inspectoratul Județean de Poliție Cluj a sumei de 2844.24 RON reprezentând daune materiale.

Față de circumstanțele comiterii faptei, cele personale ale inculpatului și față de aplicarea față de acesta a unei pedepse în regim de detenție, în temeiul art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen.. instanța a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen.. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului A..

Împotriva acestei sentințe, printre alții, a declarat apel inculpatul A. și Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin.

Prin decizia penală nr. 1245/A/2024 din 08.08.2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă judecătoria Huedin și inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 175/14.03.2024 a Judecătoriei Huedin care a fost desființată în parte și pronunțându-se o nouă hotărâre în aceste limite:

S-au majorat pedepsele aplicate inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de:

- ultraj prev. de art. 257 alin. (1) și (4) C. pen. rap. la art. 206 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen. - 3 acte materiale descrise la pct. 1-3 din rechizitoriu de la 8 luni la 1 an și 2 luni închisoare,

- distrugere prev. de art. 253 alin. (4) rap. la art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) C. pen. de la 3 ani la 4 ani închisoare.

S-a menținut pedeapsa de 7 luni închisoare aplicată inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 C. pen. rap. la art. 41 alin. (1), (43) alin. (5) C. pen.

Conform art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului A. și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 1/3 din restul pedepselor aplicate - 1 an, 2 luni și 7 luni respectiv 7 luni închisoare, pedeapsa finală fiind de 4 ani 7 luni închisoare cu executare în regim de detenție.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. reținerea și arestul preventiv din 15.02.2023 la zi.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.

Împotriva deciziei penale nr. 1245/A/2024 din 08.08.2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a formulat recurs în casație inculpatul A. la data de 03.09.2024, prin apărător ales, avocat B. cu împuternicire avocațială aflată la dosar de recurs în casație.

prin cererea formulată de inculpat a fost indicat drept temei pe care se întemeiază calea de atac - art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., (s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.).

În cuprinsul motivelor de recurs în casație, inculpatul a arătat, în esență, că împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Huedin a formulat apel prin care a solicitat reducerea cuantumului pedepsei, dar, în propria cale de atac, prin hotărârea Curții de Apel Cluj s-a majorat pedeapsa aplicată de către Judecătoria Huedin.

Pornind de la starea de fapt reținută, instanța a apreciat că există în cauză suficiente elemente de fapt care să susțină dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul se face vinovat pentru săvârșirea infracțiunilor reținute, aplicându-i, în final, o pedeapsă prea aspră, respectiv 4 ani și 7 luni.

După îndeplinirea procedurilor prevăzute de art. 439 C. proc. pen., cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, având fixat termen de judecată, în procedura prevăzută de art. 440 C. proc. pen., la 19 noiembrie 2024.

Magistratul asistent, în conformitate cu dispozițiile art. 439 alin. (5) C. proc. pen., a întocmit și a depus la dosar raportul asupra cererii de recurs în casație ce formează obiectul dosarului nr. x/2023, în vederea verificării admisibilității în principiu a acesteia.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație, în conformitate cu prevederile art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen., cu titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând, prioritar, la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 434, art. 435 și art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în cuprinsul cererii este menționat numele și prenumele recurentului, semnătura apărătorului ales al acestuia, iar decizia penală nr. 1245/A/2024 din 08.08.2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, recurată în prezenta cauză, face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casație și că recursul în casație a fost formulat în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

În ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., astfel cum a fost consacrată în jurisprudență, se constată că aspectele invocate de inculpatul A. nu se circumscriu nici măcar formal, în conținut, dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., potrivit cărora hotărârea este supusă casării atunci când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Delimitând sfera de aplicabilitate a acestui caz de recurs în casație, instanța supremă a stabilit că el este incident numai în situația în care pedeapsa stabilită de instanța de apel, prin raportare la toate normele de drept penal substanțial relevante pentru tratamentul sancționator, este nelegală.

Altfel spus, prin intermediul acestui caz de casare pot fi cenzurate erorile care se produc în legătură cu stabilirea pedepsei principale, a pedepselor complementare sau accesorii, dar și a măsurilor educative, fie prin aplicarea unei sancțiuni neprevăzute de lege, fie prin nerespectarea limitelor legale ori a tratamentului sancționator reglementat de legea penală pentru infracțiunile reținute în mod definitiv prin decizia recurată.

În acest context, evaluând criticile formulate de inculpatul A. în recurs în casație, se constată că ele nu aduc în discuție, nici măcar formal, legalitatea regimului sancționator aplicat recurentului prin hotărârea definitivă recurată, ci antamează elemente circumscrise, în mod esențial, temeiniciei acesteia.

În concret, inculpatul invocă faptul că, în procesul de individualizare judiciară a pedepsei aplicate în cauză, instanța de apel a majorat pedeapsa aplicată de către instanța de fond, aplicându-i o pedeapsă prea aspră, respectiv 4 ani și 7 luni.

Or, prin intermediul cazului de recurs în casație prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. pot fi cenzurate exclusiv erorile care se produc în legătură cu stabilirea pedepsei principale, a pedepselor complementare sau accesorii, dar și a măsurilor educative, fie ca urmare a aplicării unei sancțiuni neprevăzute de lege, fie ca urmare a nerespectării limitelor legale ori a tratamentului sancționator legal.

Solicitarea de reindividualizare judiciară a pedepsei constituie un proces complex de analiză asupra împrejurărilor concrete ale cauzei, care intră în atributul exclusiv al instanței de fond/apel și nu poate fi cenzurată, prin urmare, în cadrul prezentului demers judiciar, neaducând în discuție un aspect de legalitate a pedepsei.

Ca atare, în raport de motivele cererii de recurs în casație, cazul de casare prev. de art. 438 pct. 12 C. proc. pen. a fost invocat pur formal, cererea neavând aptitudinea de a declanșa controlul de legalitate al deciziei penale atacate, în limitele cazului de casare invocat.

Pentru aceste considerente, constatând neîndeplinite condițiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât motivele invocate în cuprinsul cererii nu se circumscriu în conținut cazului de recurs în casație invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., acesta fiind invocat în mod formal, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1245/A/2024 din data de 08 august 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul- inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1245/A/2024 din data de 08 august 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 noiembrie 2024.