ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 14 octombrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 489/28.11.2019 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2018, în baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, la pedeapsa de 2 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 228 alin. (1) și (3) -229 alin. (1) lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru infracțiunea de furt de energie electrică, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 92 alin. (1) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru infracțiunea de deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționarii echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate, la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. art. 92 alin. (2) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru infracțiunea de executarea sau folosirea de instalații clandestine, in scopul racordării directe la rețea, la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.

S-a constatat că inculpatul a comis infracțiunile în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1092/4.12.2009 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 1335/4.04.2011 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, însa prin sentința penală nr. 344/31.10.2014 a Tribunalului Vrancea, definitivă prin decizia penala nr. 1379/A/8.12.2015 a Curții de Apel Galați, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate.

S-a constatat că pedepsele aplicate inculpatului A. prin sentința penală nr. 344/31.10.2014 a Tribunalului Vrancea, definitivă prin decizia nr. 1379/A/08.12.2015 a Curții de Apel Galați, ce au fost ulterior contopite cu o pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 53/25.01.2016 a Judecătoriei Constanta, rămasă definitiva prin decizia nr. 508/22.04.2016 a Curții de Apel Constanta, sunt concurente cu pedepsele aplicate prin sentință.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani si 3 luni închisoare, 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) și k) C. pen. ca pedeapsă complementară și interzicerea acelorași drepturi ca pedeapsă accesorie, aplicată prin sentința penală nr. 53/25.01.2016 a Judecătoriei Constanta, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 508/22.04.2016 a Curții de Apel Constanta și s-au repus pedepsele în individualitatea lor:

- 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 53/25.01.2016 a Judecătoriei Constanta(fapta din 10.03.2015)

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) și k) C. pen. ca pedeapsă complementară și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) și k), pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen. - sentința penală nr. 344/31.10.2014 a Tribunalului Vrancea

- 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) și k) C. pen. ca pedeapsă complementară și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) și k), pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 213 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen.- sentința penală nr. 344/31.10.2014 a Tribunalului Vrancea si

- 1 an și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 1092/04.12.2009 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 1335/04.04.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen. 1969, urmare a revocării suspendării condiționate a executării pedepsei

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta de 2 ani închisoare, 3 ani închisoare, 1 an închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, cu pedepsele prevăzute sentința penală nr. 53/25.01.2016 a Judecătoriei Constanta (3 ani închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare, si 9 luni închisoare), aplicate inculpatului A., în final urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite (1/3 din 11 ani și 3 luni=3 ani și 9 luni închisoare), rezultând astfel pedeapsa de 7 ani și 3 luni închisoare.

S-a constatat că, prin sentința penală nr. 344/31.10.2014 a Tribunalului Vrancea, definitivă prin decizia nr. 1379/A/08.12.2015 a Curții de Apel Galați, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1092/04.12.2009 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 1335/04.04.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pedeapsa ce urma să se execute alături de pedeapsa rezultantă de 7 ani și 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul A. sa execute in final, pedeapsa de 8 ani si 9 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) și art. 45 alin. (5) C. pen. s-au contopit pedepsele complementare reținute prin sentința penală nr. 53/25.01.2016 a Judecătoriei Constanta, de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) și k) C. pen. ca pedeapsă complementară și pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen. aplicată prin sentință, urmând ca inculpatul A. să execute, pe lângă pedeapsa principala și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) și k) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 45 alin. (4) C. pen., partea din pedeapsa complementară executată în baza sentinței penale nr. 53/25.01.2016 a Judecătoriei Constanța, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 508/22.04.2016 a Curții de Apel Constanța, ce curge până la data rămânerii definitive a sentinței, s-a scăzut din durata întregii pedepse complementare aplicata prin prezenta hotărâre.

S-a hotărât ca pedeapsa principală să se execute în regim de detenție, conform art. 60 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), f) și k) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen.. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen. și a art. 40 alin. (3) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei principale aplicate inculpatului A. reținerea din 28.08.2006 și arestarea preventivă de la 13.09.2006 la 11.10.2006, de la 03.04.2012 la 26.04.2012, perioada executată de la 09.12.2015 la 14.11.2017 (liberat condiționat prin sentința penală nr. 1489/2017 a Judecătoriei Bistrița cu un rest de 775 zile), de la 22.11.2000 și până la 19.07.2002, precum și duratele scăzute din pedeapsa pe calea contestației la executare în baza sentinței penale nr. 201/18.05.2016 a Tribunalului Constanta, respectiv a reținerii și arestării preventive de la 23.01.2012 la 07.02.2012 și de la 20.02.2012 la 24.02.2012.

S-au anulat vechile forme de executare și s-a dispus emiterea unor noi forme de executare, la data rămânerii definitive a sentinței.

Prin decizia penală nr. 661/A din 05 mai 2021 a Curții de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.. s-au admis apelurile declarate de inculpații A., B., C., D. și E., precum și de către persoana interesată F. împotriva sentinței penale nr. 489 din data de 28.11.2019 pronunțată de Tribunalul Constanța.

În temeiul art. 419 C. proc. pen.., s-au extins efectele apelului asupra inculpaților G., H. și I..

A fost desființată, în parte, sentința penală atacată și rejudecând, în fond, cu privire la inculpatul A., s-a descontopit pedeapsa rezultantă și s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

S-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat în cauză sunt concurente cu infracțiunile pentru care același inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 344/31.10.2014 a Tribunalului Vrancea, definitivă prin decizia nr. 1379/A/08.12.2015 a Curții de Apel Galați și sentința penală nr. 53/25.01.2016 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 508 din data de 22.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Constanța.

În temeiul art. 38 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (3) lit. a)0 C. pen., s-a decis ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni sporită cu 3 ani și 1 lună, respectiv pedeapsa principală de 6 ani și 7 luni închisoare la care s-a adăugat pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1092/04.12.2009 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 1335/04.04.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpatul A. urmând să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 8 ani și 1 lună închisoare și pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f) și k) C. pen.

S-au menținut celelalte dispoziții.

Decizia penală nr. 661/A din 05 mai 2021 a Curții de Apel București, secția I penală a fost comunicată inculpatului A. la data de 03 iunie 2021 la Penitenciarul Bistrița, conform ștampilei aflate pe dovada de primire .

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel a formulat cerere de recurs în casație inculpatul A., prin avocat ales, J., la data de 11 mai 2025, prin poșta electronică .

Cererea de recurs în casație a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curte de Apel București și celorlalte părți din dosar.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală și repartizat aleatoriu Completului C 7 filtru la data de 30 septembrie 2025. Prin referatul întocmit în cauză, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent, în vederea discutării admisibilității cererilor de recurs în casație, în procedura prevăzută de art. 440 C. proc. pen.., la data de 14 octombrie 2025.

În cererea scrisă, recurentul, prin avocat ales, J., a formulat cerere de recurs în casație, în temeiul art. 434 alin. (1) și art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.. [astfel cum a fost interpretat de Curții Constituționale prin Decizia nr. 50/2025, publicată în M.O., Partea I nr. 328 din 11 aprilie 2025], împotriva deciziei penale nr. 661/A din 05.05.2021, pronunțată de Curtea de Apel București și a solicitat desființarea parțială a deciziei precitate, în privința soluției pronunțate asupra infracțiunilor de deteriorare, modificare fără drept sau blocare a funcționării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate, ori modificarea fără drept a componentelor instalațiilor energetice, "executare sau folosire de instalații clandestine, în scopul racordării directe la rețea", prevăzute de art. 92 alin. (1) și (2) din Legea nr. 123/2012, și de furt de energie electrică, prevăzută de art. 228 alin. (1), (3) - art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), considerând că se impune încetarea procesului penal, potrivit art. 16 lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., întrucât la momentul judecării apelului, era împlinit termenul de prescripție al răspunderii mele penale.

În ceea ce privește condițiile de admisibilitate ale cererii de recurs în casație, prin prisma art. 440 alin. (2) C. proc. pen.., apărarea a susținut că aceasta îndeplinește condițiile legale, formale, pentru declararea ca admisibilă în principiu.

În concret, raportat la termenul de 30 de zile, de exercitare a căii extraordinare de atac, reglementată de art. 435 C. proc. pen.., calculat de la data comunicării deciziei instanței de apel, s-a susținut că recursul este declarat în termen. Verificând, în cauză, procedura de comunicare a deciziei recurate, este de constatat că [la fila x, din ultimul volum al dosarului instanței de apel] decizia în discuție a fost comunicată la Penitenciarul Bistrița, la data de 15.06.2021, iar la acel moment, recurentul inculpat era încarcerat. în vederea executării pedepsei, la Penitenciarul Gherla. În această situație, apărarea, observând că procedura de comunicare a deciziei nu a fost realizată, în mod legal, raportat la prevederile art. 264 alin. (2) C. proc. pen.., a arătat că termenul de recurs nu a început să curgă de la 15.06.2021 și că, nici până în prezent, decizia menționată nu a fost comunicată, în mod legal, inculpatului recurent.

Cazul de casație pe care se sprijină cererea de recurs în casație este cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.., astfel cum a fost interpretat de Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 50/2025, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.., publicată în M.O., Partea I nr. 328 din 11 aprilie 2025.

Pe fond, apărarea a susținut că, raportat la fiecare dintre infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul, de la data săvârșirii (epuizării) lor și până la momentul pronunțării sentinței primei instanțe a intervenit o succesiune de legi penale, noi. S-a arătat că, în legătură cu fapta de "deteriorare, modificare fără drept a echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate (contor), în scopul sustragerii de energie electrică (...) constatată de angajații K. S.A. Constanța la locul de consum L. (...)", s-a reținut că s-a comis la data de 06.06.2011, când era în vigoare Legea nr. 13/2007 privind energia electrică (în vigoare de la 22.02.2007, până la data de 05.10.2012), care prevedea, la art. 85 alin. (2), că deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani. Totodată, s-a susținut că la data săvârșirii acestei infracțiuni, erau în vigoare prevederile art. 124 C. pen. (de la 1968). Din verificarea dispozițiilor art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen. (de la 1968, în varianta în vigoare anterior datei de 22.04.2012), rezultă că termenul general de prescripție era de 5 ani, iar termenul de prescripție specială era de 7 ani și 6 luni. În cauză, calculând termenul de 7 ani și 6 luni, de prescripție specială a răspunderii penale a inculpatului, pentru această infracțiune, este de reținut că termenul a început să curgă la data de 06.06.2011 și s-a împlinit la data de 06.12.2018. De aceea, în dezacord cu prima instanță de judecată și cea de apel, s-a opinat că nu se mai putea dispune condamnarea inculpatului, câtă vreme trebuia să se constate intervenit un caz legal ce împiedica exercitarea acțiunii penale.

În ceea ce privește infracțiunea de folosirea de instalații clandestine, în scopul racordării directe la rețea, în vederea sustragerii de energie electrică la locurile de consum L., M. și hotel N., fapte constatate de angajații K. S.A. Constanța la data de 27.12.2011 (L.) și la data de 10.01.2012 (M. și hotel N.), prevăzută de art. 85 alin. (4) din Legea nr. 13/2007 (în vigoare de la 22.02.2007, până la data de 05.10.2012), modificată, prin art. 92 alin. (2) din Legea nr. 123/2012 (intrată în vigoare la data de 19 iulie 2012), reținând data săvârșii infracțiunii, constând în momentul în care s-au considerat epuizate acțiunile ilicite imputate inculpatului recurent, și anume 10.01.2012, reiese că, la data de 10.07.2019, s-a împlinit termenul de 7 ani și 6 luni, de prescripție specială a răspunderii penale a inculpatului.

Raportat la aceste infracțiuni, la momentul pronunțării deciziei instanței de apel, termenul special de prescripție al răspunderii penale era împlinit, fără a mai analiza, dacă era împlinit termenul general de prescripție, în acord cu Decizia nr. 358/2022 a Curții Constituționale și Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți.

Apărarea a arătat că, dacă instanța de recurs examinează criticile de nelegalitate ale recurentului, prin prisma efectelor celor două decizii precitate [care nu existau la data pronunțării deciziei instanței de apel], și în raport de cea de a treia infracțiune, de furt de energie electrică, prevăzută de art. 228 alin. (1), (3) - art. 229 alin. (1) lit. d), cu) aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), epuizată la 10.01.2012, față de data pronunțării deciziei instanței de apel, respectiv 05.05.2021, rezultă că termenul general de prescripție al răspunderii penale a inculpatului, pentru această infracțiune, s-a împlinit la 10.01.2017.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație cu care a fost învestită, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 440 alin. (2) C. proc. pen.., dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) și (6), art. 437 și 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

În cauza de față, în raport de data comunicării deciziei din apel, se constată că cererea de recurs în casație nu este formulată în termenul prevăzut de lege neîndeplinind condiția prevăzută de art. 435 C. proc. pen.

Termenul de recurs se calculează conform regulii stabilite în art. 269 alin. (1) și (2) C. proc. pen.. privind calculul termenelor procedurale pe zile, fiind aplicabile și prevederile art. 269 alin. (4) C. proc. pen.. privind situațiile când ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare și cele ale art. 270 alin. (1) și (2) C. proc. pen. referitoare la actele considerate ca făcute în termen. Consecința nerespectării termenului peremptoriu prevăzut de lege este decăderea din exercițiul dreptului procesual, în speță dreptul inculpatului A. de a declara recurs în casație.

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că pe înștiințarea privind comunicarea deciziei penale nr. 661/A din 05 mai 2021 a Curții de Apel București, secția I penală este menționat faptul că inculpatul a fost transferat la Penitenciarul Gherla la data de 24 mai 2021. Pe dovada de primire se mai regăsește o ștampilă a Penitenciarului Gherla cu număr de intrare 34944 din data de 11 iunie 2021.

În urma contactării telefonice a Penitenciarului Gherla de către grefa instanței, s-a comunicat de către agentul O. faptul că inculpatul A. a primit decizia penală nr. 661/A din 05 mai 2021 a Curții de Apel București, secția I penală la data de 11 iunie 2021, dovada de primire fiind transmisă Curții de Apel București la data de 30 iunie 2021. În urma contactării telefonice a Curții de Apel București s-a comunicat faptul că dovada se regăsește la dosarul cauzei, pe înștiințarea de la fila x regăsindu-se ștampila poștei din București - Ghișeu 4 datată 31 mai 2021 și ștampila instanței de primire și atașare la dosar din data de 02 iulie 2021.

Așadar, conform actele existente la dosar și în urma diligențelor efectuate prin grefa instanței, rezultă că inculpatul A. a primit copia deciziei penale nr. 661/A din 05 mai 2021 a Curții de Apel București, secția I penală la data de 11 iunie 2021, pe dovada de primire regăsindu-se semnătura de primire a destinatarului.

În același timp, se constată că motivele de recurs în casație formulate de recurentul A. se referă la legea penală mai favorabilă, instanța de apel analizând aceste aspecte. Motivele invocate referitor la alegerea legii mai favorabile reprezintă chestiuni ce intră în puterea lucrului judecat (în acest sens este și jurisprudența instanței supreme, decizia penală nr. 210/RC/06.06.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 661/A din data de 05 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2018(1982/2020).

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 661/A din data de 05 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2018(1982/2020).

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2025.