ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.11.2025

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 456/2025

HOTĂRÂRE
04.11.2025
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 456/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 04 noiembrie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată, petenții A. și B. au solicitat, în temeiul art. 71 și următoarele C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Bacău, precizând că imparțialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei și de calitatea părților.

Au arătat că răspunderea penală pentru comiterea faptei a fost preluată de către concubina, care ulterior a devenit soția celui care a condus cu adevărat autoturismul în momentul producerii accidentului. Astfel, pe tot parcursul urmăririi penale, apărarea a încercat să facă dovada faptului că cea care a condus mașina nu a fost persoana care și-a asumat vinovăția pentru faptă și care a primit 2 ani cu suspendare la fond, ci a fost o altă persoană, respectiv șoferul C., rudă cu polițistul care a făcut această influență, invocând existența unei suspiciuni rezonabile privind posibila afectare a imparțialității judecătorilor.

Astfel, au susținut că suspiciunile pe care le au referitoare la imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Bacău datează încă din momentul soluționării cauzei la instanța de fond, când au sesizat aceleași împrejurări și au solicitat strămutarea judecării cauzei, însă Curtea de Apel Bacău a respins această solicitare.

Au apreciat petenții că imparțialitatea și obiectivitatea magistraților Curții de Apel Bacău este afectată atât de împrejurările cauzei cât și de influența pe care familia inculpatei o are, întrucât unul dintre membrii acestei familii are calitatea de polițist, existând suspiciuni că acesta a împiedicat aflarea adevărului cu privire la identitatea reală a persoanei care a condus autoturismul la momentul accidentului și a întârziat soluționarea dosarului.

Petenții au mai invocat aspecte legate de judecarea dosarului în primă instanță și de modul de soluționare a unor contestații privind depășirea duratei rezonabile a procesului, care sunt de natură să conducă la concluzia că imparțialitatea judecătorilor din Curții de Apel Bacău este afectată.

Totodată, au menționat că familia inculpatei are o influență locală puternică asupra autorităților judiciare din circumscripția Bacăului, prin prisma calității de polițist a unuia dintre membri, aspect care justifică strămutarea judecării cauzei.

Prin informarea transmisă, Curtea de Apel Bacău a opinat în sensul că motivele concrete invocate de petenți în susținerea cererii de strămutare ar putea fi circumscrise, exclusiv în termeni generali, dispozițiilor art. 71 C. proc. pen., însă nu determină concluzia potrivit căreia aceștia nu beneficiază de o judecată imparțială și obiectivă a cauzei.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare formulată de petenții A. și B. este fondată, urmând a o admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". Imparțialitatea trebuie evaluată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un caz determinat, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982, cauza Micallef contra Maltei, hotărârea din 15 octombrie 2009).

Demersul obiectiv implică a se verifica dacă instanța în sine, și printre altele, compunerea acesteia, prezintă suficiente garanții pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparțialitatea sa. În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

De asemenea, Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Astfel, aparențele prezintă o mare importanță, având în vedere încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică și, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul nu trebuie doar să fie imparțial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparțial). Trebuie determinat dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de imparțialitate a instanței, dacă temerile unei părți cu privire la imparțialitatea instanței sunt în mod obiectiv justificate.

În fine, ceea ce trebuie asigurat, în viziunea CEDO, este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire părții într-un proces.

Examinând cererea de strămutare, în aceste coordonate de principiu, Înalta Curte reține că în esență, petenții au invocat imparțialitatea și obiectivitatea magistraților Curții de Apel Bacău este afectată atât de împrejurările cauzei cât și de influența pe care familia inculpatei o are, întrucât unul dintre membrii acestei familii are calitatea de polițist, existând suspiciuni că acesta a împiedicat aflarea adevărului cu privire la identitatea reală a persoanei care a condus autoturismul la momentul accidentului, respectiv a faptului că cea care a condus mașina nu a fost persoana care și-a asumat vinovăția pentru faptă, ci a fost o altă persoană, respectiv șoferul C. (soțul inculpatei), rudă cu polițistul la care s-a făcut referire.

Așadar, în raport de argumentele invocate de petenți, dar și de informațiile furnizate de către Curtea de Apel Bacău, Înalta Curte apreciază că pentru buna înfăptuire a actului de justiție se impune strămutarea judecării cauzei la o altă curte de apel, existând suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor din cadrul acestei instanțe de judecată prin judecarea dosarului în care petenții au calitatea de părți civile.

Art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului impune statelor obligația de a crea un sistem judiciar care să garanteze neutralitatea instanței și un drept al oricărei persoane, cu valoare absolută, de a fi judecat de un magistrat imparțial, în sensul în care aceasta nu poate face obiect al unei limitări și nici al unei renunțări al părților la el. Având în vedere normele internaționale, dar și dispozițiile interne, pentru asigurarea echității procedurilor, Înalta Curte constată că cererea petenților este întemeiată.

Deși faptele concrete ale judecătorilor instanței nu sunt de natură a crea dubii cu privire la profesionalismul și imparțialitatea acestora, însă, pentru a înlătura orice suspiciune asupra modului de soluționare a cauzei și pentru a nu plana nicio bănuială asupra înfăptuirii actului de justiție, Înalta Curte consideră că este în beneficiul părților și al justiției în sine strămutarea cauzei.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală va admite cererea formulată de petenții A. și B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curții de Apel Bacău.

Va strămuta judecarea cauzei de la Curtea de Apel Bacău la Curtea de Apel Târgu-Mureș.

Va menține actele întocmite în cauză până la data de 06 octombrie 2025.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Admite cererea formulată de petenții A. și B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curții de Apel Bacău.

Strămută judecarea cauzei de la Curtea de Apel Bacău la Curtea de Apel Târgu-Mureș.

Menține actele întocmite în cauză până la data de 06 octombrie 2025.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 noiembrie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-09-23
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 370/2025
de Apel Bacău s-a mai menționat că, prin cererea de strămutare, petentul a invocat faptul că imparțialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei și de calitatea părților. Astfel, s-a invocat impactul mediatic al dosarului în
ÎCCJ 2025-11-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 516/2025
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2025 Asupra cererii de strămutare de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data 04 noiemb
ÎCCJ 2025-11-12
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 477/2025
acuzate de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, simpla indicare a etniei în cuprinsul actului de sesizare și a încheierilor de ședință nu este de natură a genera o prezumție de părtinire a judecătorilor Curții de Apel Bacău în soluționarea
ÎCCJ 2024-11-14
0,93
ÎCCJ, Secția penală
declarat apel revizuentul A, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Bacău la data de 06.08.2024 și repartizată aleatoriu completului de judecată A x, cu termen de judecată la data de 19.09.2024. La termenul din 19.09.2024 s-a dispus amâ
ÎCCJ 2025-11-19
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 494/2025
în acest context, actele și lucrările dosarului, se reține că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr
Sursă