ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 381/2025

Ședința publică din data de 30 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată de petentul A., în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 10 septembrie 2025 sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzelor ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, învederând, în esență, că, la această instanță, există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În acest sens, petentul a arătat că dosarul nr. x/2020, a cărui strămutare o solicită, este judecat la Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori de aceiași judecători care au respins ca inadmisibilă contestația în anulare ce a format obiectul dosarului nr. x/2023, în care a avut calitatea de contestator.

De asemenea, a precizat că la data săvârșirii faptelor imputate a avut calitatea de primar al comunei Cojocna, o comună de interes național, având în vedere stațiunea balneo-climaterică care se află pe raza acesteia. Or, în condițiile în care la nivelul administrației comunei au existat numeroase interese de natură politico economică, petentul a apreciat că se impune ca dosarul numărul x/2020 să fie judecat de o altă curte de apel.

Totodată, a susținut că adversarii politici au urmărit împiedicarea acestuia de a mai candida și de a mai fi ales în funcția de primar, întrucât a avut o politică în favoarea cetățenilor și împotriva intereselor liderilor politici.

În final, petentul a menționat că în presa locală au existat mai multe campanii de presă negative pentru ca acesta să fie identificat ca persoana care a delapidat fondurile comunei.

În temeiul art. 72 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a solicitat informații de la președintele Curții de Apel Cluj.

În cuprinsul informațiilor transmise de Curtea de Apel Cluj s-au prezentat etapele pe care le-a parcurs dosarul nr. x/2020, precum și motivele cererii, precizându-se totodată că, din informațiile deținute, rezultă că magistrații Curții de Apel Cluj își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a cerințelor principiului imparțialității, neexistând niciun temei pentru a se dispune strămutarea cauzei.

Astfel, Curtea de Apel Cluj a apreciat că motivele invocate în cerere nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel.

La data de 24 septembrie 2025, Unitatea Administrativ Teritorială Cojocna, prin reprezentant legal, a depus la dosar un memoriu prin care a solicitat respingerea cererii de strămutare.

La data de 28 septembrie 2025, petentul A., prin apărător ales, a depus note scrise, prin care a reiterat motivele din cererea de strămutare.

Efectuând propriul examen al cererii de strămutare, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 71 C. proc. pen.., "Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea judecării unei cauze de la o instanță militară competentă la o altă instanță militară de același grad se dispune de curtea militară de apel, prevederile prezentei secțiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel competentă fiind aplicabile."

Strămutarea este, așadar, un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". Astfel, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

De asemenea, având în vedere existența în dreptul intern a mai multor reglementări referitoare la imparțialitate, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au statuat următoarele:

"la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - pe judecători, ci condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză." (sentința nr. 569 din 16 iulie 2015 pronunțată în dosarul nr. x/2015).

Analizând, în aceste coordonate de principiu, motivele invocate de petentul A., Înalta Curte constată că aspectele menționate în cuprinsul cererii formulate nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2020 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Cluj a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.

Astfel, împrejurarea că judecătorii ce formează completul de judecată au soluționat o cale extraordinară de atac formulată de petentul A., pronunțând o soluție de respingere ca inadmisibilă a contestației în anulare, nu are nicio influență asupra soluționării dosarului a cărui strămutare se solicită, întrucât exprimarea unor opinii în alte dosare nu echivalează cu o antepronunțare în cauza ce formează obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită. De altfel, aceste susțineri vizează, în realitate, lipsa de imparțialitate a unora dintre judecătorii Curții de Apel Cluj, ceea ce pune în evidență caracterul individual al incompatibilității invocate, împrejurare ce nu este specifică unei cereri de strămutare.

De asemenea, în ceea ce privește susținerile referitoare la afectarea imparțialității judecătorilor din cauza calității petentului de fost primar al comunei Cojocna, Înalta Curte constată că acestea nu sunt dovedite, suspiciunea exprimată cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor curții de apel nefiind confirmată de un minimum de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei. Așadar, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen.. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, simpla susținere că instanța nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Totodată, mediatizarea la nivel local a dosarului, reflectă doar interesul normal al opiniei publice asupra anumitor subiecte din domeniul justiției, nefiind aptă să conducă, în mod singular și în absența altor date și informații, la afectarea obiectivității tuturor magistraților din cadrul Curții de Apel Cluj.

În final, Înalta Curte subliniază că nemulțumirile petentului nu generează, în mod automat, o suspiciune de lipsă de imparțialitate a întregii instanțe, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., petentul va fi obligat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 septembrie 2025.