ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1774/2025

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2025

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare", constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția I civilă la 27 iulie 2023, sub nr. x/2023, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Galați a solicitat anularea deciziei nr. 758 din 26 iunie 2023, emisă de intimată, și repuenrea acestuia în funcția de medic șef de secție UPU SMURD.

Prin sentința civilă nr. 1102 din 29 noiembrie 2024, Tribunalul Galați, secția I civilă a respins contestația ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, contestatorul a promovat apel care, prin decizia civilă nr. 420/2025 din 5 iunie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

Contestatorul A. a recurat decizia instanței de prim control judiciar, solicitând casarea acestei și reținerea cauzei spre rejudecare. În susținere, recurentul a afirmat, în esență, incidența cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

La 1 septembrie 2025, intimata a depus întâmpinare prin care a invocat, în raport cu natura litigiului, conflict individual de muncă, și art. 483 alin. (2) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, iar pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte, luând în analiză, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimat prin întâmpinare, urmează să o admită pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., în art. 457.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile (...) privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă (...)".

Dispozițiile legale evocate, coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., impun concluzia că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile prin care a fost judecat, în apel, un litigiu de muncă, astfel de hotărâri fiind, conform art. 634 alin. (2) din același act normativ, definitive de la pronunțare.

În speță, recursul are ca obiect decizia civilă nr. 420/2025 din 5 iunie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în apel.

Asupra naturii litigiului, Înalta Curte reține că procesul vizează contestația recurentului împotriva dispoziției de încetare a contractului de administrare nr. 14011 din 28 iunie 2019, încheiat între recurent și intimat, în temeiul căruia cel dintâi a exercitat funcția de medic șef UPU SMURD în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Galați.

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr. 320/2007 privind aprobarea conținutului Contractului de administrare a secției/laboratorului sau serviciului medical din cadrul spitalului public - art. IX din Anexă -, contractul de administrare constituie act adițional la contractul individual de muncă, conform art. 17 alin. (4) din Codul muncii.

Așa fiind, litigiul se circumscrie sferei conflictelor de muncă, în sensul prevăzut de art. 231 din Codul Muncii, fiind supus în integralitate jurisdicției muncii.

Prin urmare, decizia atacată este o hotărâre dată în apel, în materia litigiilor de muncă, pentru care, așa cum rezultă din cele expuse mai sus, exercițiul căii extraordinare de atac a recursului nu este recunoscut de lege, demersul judiciar al recurentului fiind inadmisibil.

De aceea, pentru toate rațiunile înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția inadmisibilității și va respinge astfel recursul.

Totodată, reținând culpa procesuală a recurentului în promovarea demersului judiciar de față, îl va obliga, în baza art. 453 alin. (1) C. proc. civ., la plata către intimat a sumei de 529,11 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 420/2025 din 5 iunie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei".

Obligă recurentul la plata către intimat a sumei de 529,11 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 noiembrie 2025.