ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.11.2025

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1769/2025

HOTĂRÂRE
20.11.2025
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1769/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2025

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare", constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița, secția Civilă la 1 august 2023, sub nr. x/2023, astfel cum a fost precizată, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Ialomița, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să anuleze decizia nr. 88390 din 29 iunie 2023, emisă de pârâta și să oblige pârâta la plata către reclamantă a unor daune-interese și cominatorii în cuantum de 100 RON/zi, începând cu data pronunțării deciziei civile nr. 3507 din 9 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin sentința civilă nr. 842/F din 24 octombrie 2024, Tribunalul Ialomița, secția Civilă a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 1940 din 14 mai 2025, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale a admis apelul, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a admis în parte cererea, astfel cum a fost precizată, a anulat decizia nr. 88390 din 29 mai 2023, emisă de intimată, ca urmare a intervenirii amnistiei fiscale pentru sumele nerecuperate până la data intrării în vigoare a prevederilor art. 1 din Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024 și a respins în rest cererea ca neîntemeiată, precum și cererea apelantei-reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată.

Reclamanta A. a recurat decizia instanței de prim control judiciar la 12 iunie 2025, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare curții de apel, motivele de recurs fiind depuse ulterior, la 24 iunie 2025.

La 17 iulie 2025, intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, în raport cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 155 și art. 156 din Legea nr. 263/2010 și cu natura litigiului - de asigurări sociale, și excepția nulității recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta a răspuns la întâmpinare.

La 1 august 2025, recurenta a depus note scrise denumite "completare motive de recurs" împotriva cărora intimata a formulat întâmpinare la 17 iulie 2025, reinterând excepțiile invocate inițial; recurenta a răspuns și la această întâmpinare.

Înalta Curte, examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., care, în ipoteza admiterii, ar face de prisos analiza oricăror altor cereri sau excepții invocate de părți, reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalității căilor de atac, ce presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat atât prin art. 129 din Constituția României, cât și prin art. 457 C. proc. civ.

În speță, reclamanta A. a învestit Tribunalul Ialomița, secția Civilă, la 1 august 2023, cu o cerere privind un conflict de asigurări sociale, aspect necontestat în cauză, iar recursul este îndreptat împotriva hotărârii pronunțate în apel.

Art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, aplicabil în cauză, în baza art. 24 C. proc. civ., prevede că împotriva hotărârilor prin care au fost soluționate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Deopotrivă art. 483 alin. (2) C. proc. civ. stabilește că "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) conflictele de muncă și de asigurări sociale (...)".

Interpretarea dispozițiilor legale evocate relevă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunțate în materia litigiilor de asigurări sociale, acestea putând fi atacate numai cu apel.

Prin urmare, decizia civilă nr. 1940 din 14 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, obiect al recursului de față, este o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I, raportat la art. 634 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs.

În consecință, cum recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 din același Cod, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția inadmisibilității recursului și va respinge recursul ca inadmisibil.

Admite excepția inadmisibilității recursului.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 1940 din 14 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Ialomița.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 noiembrie 2025.

Sursă