ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1714/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1714/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2025
Deliberând asupra recursului, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 8 aprilie 2019 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 843.004,12 RON, reprezentând suma de bani retrasă din societate, cu titlu de avansuri spre decontare, nerestituită.
Prin sentința civilă nr. 1196/2020 din 20 iulie 2020, a fost admisă excepția necompetenței internaționale, fiind respinsă cererea ca nefiind de competența instanțelor române.
Această sentință a fost casată cu trimitere spre rejudecare de către Curtea de Apel București, secția a V-a civilă prin decizia civilă nr. 212 din 19 februarie 2021, dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2019*.
Prin sentința civilă nr. 1451 din 20 iunie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta A. S.R.L., care a fost admis prin decizia nr. 1608 A din 30 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, fiind schimbată sentința primei instanțe, în sensul admiterii în parte a acțiunii și al obligării pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 786.415,8 RON, reprezentând debit (avansuri de decontare nerestituite).
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâtul B., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8 C. proc. civ., solicitând casarea deciziei recurate și respingerea apelului reclamantei.
Intimata-reclamantă A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.
Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, reține următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care, potrivit art. 33 din același act normativ, se datorează și se plătesc anticipat, iar, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite acesteia dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării actului procedural al instanței.
Totodată, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
În cauză, recursul nu a fost timbrat anticipat, iar recurentul-pârât nu s-a conformat obligației de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de 5.838,58 RON, ce i-a fost adusă la cunoștință prin adresele emise la 12 iunie 2025 și 24 iunie 2025, conform dovezilor aflate la filele x și respectiv 28 și 33, obligație reiterată prin intermediul adresei emise la 30 octombrie 2025, comunicate părții conform dovezilor aflate la dosarul de recurs.
Împotriva modului de stabilire a obligației de timbrare autorul căii de atac nu a formulat cerere de reexaminare, conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici nu a solicitat acordarea unor facilități fiscale, în condițiile art. 42 alin. (1) din același act normativ.
Prin urmare, se impune aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate mai sus, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei nr. 1608A din 30 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei nr. 1608A din 30 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 noiembrie 2025.