ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1663/2025

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2025

Asupra recursului de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 2224 alin. (2) C. civ. coroborate cu art. 1381, art. 1390, art. 1391 și art. 1392 C. civ. și prevederile art. 11, art. 14 și art. 22 din Legea nr. 132/2017.

La 14 aprilie 2023, reclamanții au modificat cererea de chemare în judecată, în sensul că au solicitat obligarea pârâtei H.., prin corespondent de asigurare I., la plata următoarelor sume:

a) către reclamanta D. (în calitate de soție a defunctului F.) suma de 500.000 Euro în echivalent RON la data plății, cu titlu de daune morale și suma de 2.634.540 RON cu titlu de daune materiale, pentru lipsa de întreținere din partea soțului său;

b) pentru reclamantul C. (în calitate de fiu al defunctului F.) suma de 500.000 Euro în echivalent RON la data plății, cu titlu de daune morale și suma de 244.581,68 RON cu titlu de daune materiale pentru lipsa de întreținere din partea tatălui său, daune ce urmează să fie oferite prin suma globală menționată, fiind calculate începând cu data decesului tatălui său (31.01.2020), dată de la care a fost lipsit de întreținere din partea acestuia, și până la împlinirea vârstei majoratului (11.08.2030);

c) pentru reclamantul F. (în calitate de fiu al defunctului F.) suma de 500.000 Euro în echivalent RON la data plății, cu titlu de daune morale și suma de 415.981,44 RON cu titlu de daune materiale pentru lipsa de întreținere din partea tatălui său, daune ce urmează să fie oferite prin suma globală menționată, fiind calculate începând cu data nașterii sale (30.03.2020 - tatăl său fiind decedat la acea dată), dată de la care a fost lipsit de întreținere din partea acestuia, și până la împlinirea vârstei majoratului (30.03.2038);

d) pentru reclamanta F. (în calitate de fiică a defunctului F.) suma de 500.000 Euro în echivalent RON la data plății, cu titlu de daune morale și suma de 415.981,44 RON cu titlu de daune materiale pentru lipsa de întreținere din partea tatălui său, daune ce urmează să fie oferite prin suma globală menționată, fiind calculate începând cu data nașterii sale (30.03.2020 - tatăl său fiind decedat la acea dată), dată de la care a fost lipsită de întreținere din partea acestuia, și până la împlinirea vârstei majoratului (30.03.2038);

e) pentru reclamanta E. (în calitate de mamă a defunctului F.) suma de 300.000 Euro în echivalent RON la data plății, cu titlu de daune morale și suma de 300.000 Euro în echivalent RON la data plății, pentru reclamantul G. (în calitate de tată al defunctului F.), cu titlu de daune morale;

g) pentru reclamanta B. (în calitate de soră a defunctului F.) suma de 250.000 Euro în echivalent RON la data plății, cu titlu de daune morale și suma de 200.000 Euro în echivalent RON la data plății, pentru reclamantul A. (în calitate de bunic al defunctului F.), cu titlu de daune morale;

i) dobânzi legale pentru reclamanți de la data producerii prejudiciului (decesul victimei 31.01.2020) și până la momentul plății, pârâta fiind de drept în întârziere.

Prin sentința civilă nr. 8 din 13 martie 2024, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă a admis cererea formulată de reclamanți și a obligat pârâta la plata către reclamanta D. - soția victimei, a sumelor în cuantum de 150.000 Euro reprezentând daune morale, 658.464 RON daune materiale și 21.166 RON, reprezentând cheltuieli de înmormântare, precum și a dobânzii legale penalizatoare, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora; către reclamantul C. - fiul victimei, a sumelor în cuantum de 150.000 Euro reprezentând daune morale și 183.388 RON daune materiale, precum și a dobânzii legale penalizatoare, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora; către reclamantul F. - fiul victimei, a sumelor în cuantum de 100.000 Euro reprezentând daune morale și 311.904 RON daune materiale, precum și a dobânzii legale penalizatoare, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora; către reclamanta F. - fiica victimei, a sumelor în cuantum de 100.000 Euro reprezentând daune morale și 311.904 RON daune materiale, precum și a dobânzii legale penalizatoare, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora; către reclamantul G. - tatăl victimei, a sumei de 50.000 Euro reprezentând daune morale, precum și a dobânzii legale penalizatoare, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora; către reclamanta E. - mama victimei, a sumei de 50.000 Euro reprezentând daune morale, precum și a dobânzii legale penalizatoare, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora; către reclamanta B. - sora victimei, a sumei de 10.000 Euro reprezentând daune morale, precum și a dobânzii legale penalizatoare, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora; către reclamantul A. - bunicul victimei, a sumei de 10.000 Euro reprezentând daune morale, precum și a dobânzii legale penalizatoare, de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora.

Prin decizia nr. 315 din 7 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de reclamanți.

A admis apelul formulat de pârâtă, a schimbat, în parte, hotărârea atacată în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamanților despăgubiri după cum urmează:

- reclamanților D., C., F. și F. câte 35.000 euro, cu titlu de daune morale;

- reclamanților E. și G. câte 17.500 euro, cu titlu de daune morale;

- reclamantei B. suma de 8000 euro, cu titlu de daune morale;

- reclamantului A. suma de 4000 euro, cu titlu de daune morale.

De asemenea, a obligat pârâta să plătească reclamanților despăgubiri (daune materiale) după cum urmează:

- reclamantei D. o prestație periodică lunară în suma de 1.444,37 RON calculată din ianuarie 2020 și până la împlinirea vârstei de 64 de ani;

- reclamantului C. o prestație periodică lunară în suma de 319,37 RON calculată din ianuarie 2020 și până la împlinirea vârstei de 18 de ani;

- reclamantei F. o prestație periodică lunară în suma de 319,37 RON calculată din ianuarie 2020 și până la împlinirea vârstei de 18 de ani;

- reclamantului F. o prestație periodică lunară în suma de 319,37 RON calculată din ianuarie 2020 și până la împlinirea vârstei de 18 de ani;

Totodată a obligat pârâta să plătească reclamanților dobânda legală de 5%/an aferentă:

- daunelor materiale în suma de 21.166 RON începând cu data efectuării fiecărei plăți și până la data achitării integrale a sumei;

- daunelor morale calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data achitării efective a debitului;

- prestațiilor periodice lunare datorate reclamanților din ianuarie 2020 și până la data pronunțării prezentei hotărâri, și, în continuare, dobânda calculată pentru fiecare prestație periodică acordată reclamanților, lunar, începând cu data scadenței acesteia și până la data efectuării plății.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Dezvoltând motivele de recurs, autorii recursului au arătat că decizia recurată nu este motivată în ceea ce privește reducerea daunelor morale acordate de către prima instanță, și că instanța de apel a făcut o interpretare greșită a dreptului material în ceea ce privește natura juridică a dobânzii legale solicitate de reclamanți prin cererea introductivă și a datei de la care aceasta începe să curgă.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenții au solicitat sesizarea Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în ceea ce privește sintagma "a asigurărilor" și art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018. Totodată au solicitat suspendarea judecării recursului, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Prin întâmpinare, intimata H.. prin corespondent de asigurare I. a invocat excepția inadmisibilității recursului și a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil.

Recurenții-reclamanți au depus răspuns la întâmpinare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2023, la data de 6 martie 2025, iar prin rezoluția din 16 iunie 2025 s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 13 noiembrie 2025.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte apreciază că nu se impune suspendarea judecății recursului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 referitoare la exceptarea de la calea de atac a recursului a cererilor pronunțate în materia asigurărilor, în considerarea atât a caracterului facultativ a cazului de suspendare, cât și a aspectului că, în situația în care Curtea Constituțională ar admite excepția de neconstituționalitate, există remedii procesuale pentru ca decizia care urmează a se pronunța să fie pusă în acord cu decizia Curții Constituționale.

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepția inadmisibilității prezentei căi extraordinare de atac, invocată de intimata H.., urmând a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cauza are ca obiect recursul împotriva unei decizii pronunțate într-un litigiu în materia asigurărilor, deoarece reclamanții solicită de la asigurător despăgubiri materiale și morale ca urmare a unui accident rutier.

În cauză, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă la 25 ianuarie 2023, fiind astfel aplicabile dispozițiile Legii nr. 134 din 2010 privind C. proc. civ., astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1074 din 18 decembrie 2018.

Prin modificările prevederilor art. 483 alin. (2) teza I C. proc. civ., aduse prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018, intrată în vigoare la 18 decembrie 2018, anterior introducerii acțiunii, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce privește hotărârile pronunțate în litigiile izvorând din materia asigurărilor.

De asemenea, potrivit art. 483 alin. (2) teza II-a din același cod, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate și având în vedere data introducerii acțiunii, rezultă că hotărârea prin care se soluționează în primă instanță o acțiune în materia asigurărilor este supusă numai apelului, fiind exclusă calea extraordinară de atac a recursului împotriva deciziei pronunțate în apel.

Legalitatea căilor de atac semnifică faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stipulând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, concretizând una din garanțiile procesului echitabil.

Prin urmare, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că decizia recurată în cauză are caracter definitiv de la pronunțarea sa potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, întrucât aceasta nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) din același cod.

În considerarea celor evocate, conform art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanții A., B., C. prin reprezentant legal D., E., F., prin reprezentant legal D., F. prin reprezentant legal D., D. și G. împotriva deciziei nr. 315 din 7 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții A., B., C. prin reprezentant legal D., E., F., prin reprezentant legal D., F. prin reprezentant legal D., D. și G. împotriva deciziei nr. 315 din 7 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2025.