ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1643/2025

Ședința publică din data de 12 noiembrie 2025

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 28 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta B. S.A. și pe C. S.R.L. în calitate de intervenientă, solicitând să se dispună obligarea pârâtei B. S.A. la plata sumei de 65.000 euro, echivalent in RON, asumata prin scrisoarea de garanție de bună plată nr. x din 3 decembrie 2019 și prin actul adițional nr. x din 2 decembrie 2020 la scrisoarea de garanție; cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 7 martie 2023, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a luat act de renunțarea reclamantei la judecata cauzei în contradictoriu cu C. S.R.L.

Prin sentința civilă nr. 1861 din 25 iulie 2023, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. S.A. și a luat act că pârâta și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, în contradictoriu cu pârâta B. S.A. și cu intervenienta forțat C. S.R.L., prin administrator judiciar Casa de Insolvență D.

La termenul de la 3 martie 2025, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în conformitate cu art. 38 C. proc. civ., a respins cererea de introducere în cauză a societății E. S.R.L., având în vedere că reclamanta nu a depus niciun înscris din care să rezulte transmiterea obligației deduse judecății către această societate, care a avut calitatea de asociat al societății B. S.R.L. A constatat că intervenienta C. S.R.L., prin administrator judiciar Casa de Insolvență D., nu este parte în calea de atac a apelului, având în vedere încheierea din 7 martie 2023 a Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

La același termen, curtea de apel a constatat că pârâta B. S.A. și-a schimbat denumirea în B. S.R.L., a dispus rectificarea citativului în acest sens, iar față de faptul că această societate a fost radiată, a invocat din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință în apel a pârâtei B. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 333A din 3 martie 2025, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei B. S.R.L. și a respins ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință apelul formulat de reclamanta A..

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii atacate, modificarea cadrului procesual prin introducerea în cauză a asociatului E. S.R.L. și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autoarea căii de atac arată că instanța de apel nu a aplicat dispozițiile art. 2324 și art. 2327 C. civ. și nici pe cele ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind posibilitatea transmiterii obligațiilor societății radiate către asociați. Apreciază că cererea a fost respinsă fără o analiză pe fond a cauzei. Consideră că refuzul instanței de apel de a introduce în cauză asociații și a analiza transmiterea către aceștia a obligațiilor societății radiate nu este motivat corespunzător. Susține că modalitatea frauduloasă în care a fost radiată societatea pârâtă nu putea fi examinată decât în contradictoriu cu asociatul.

Recurenta-reclamantă a indicat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. au fost indicate în mod formal întrucât din cererea de recurs nu se desprind critici de nelegalitate care să poată fi analizate din această perspectivă.

Conform prevederilor pct. 6 al art. 488 alin. (1) din același cod, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii sau numai motive străine de natura cauzei.

Înalta Curte va înlătura criticile prin care recurenta susține că refuzul curții de apel de a introduce în cauză societatea E. S.R.L. nu este motivat întrucât în considerentele hotărârii recurate s-a reținut că reclamanta nu a făcut dovada transmiterii obligațiilor de către pârâta B. S.R.L. către asociatul său. Instanța de prim control judiciar a avut în vedere decizia prin care asociatul unic al societății radiate a decis dizolvarea și lichidarea voluntară, în temeiul dispozițiilor art. 227 și art. 235 din Legea societăților nr. 31/1990, precum și cererea formulată de reclamantă. Astfel, curtea de apel a construit un raționament logico-juridic corect, pe baza înscrisurilor de la dosar, reflectat într-o motivare ce respectă exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.. Simpla nemulțumire a părții față de modul în care instanța devolutivă a soluționat cererea acesteia de a introduce în cauză o terță parte nu este suficientă pentru a atrage casarea hotărârii.

Instanța supremă va înlătura și criticile privind încălcarea normelor de drept material edictate de art. 2324 ("Garanția comună a creditorilor") și art. 2327 ("Cauze de preferință") C. civ., din Titlul XI Privilegiile și garanțiile reale, întrucât aceste texte de lege nu sunt aplicabile în cauză, după cum nu este incident nici art. 3 alin. (2) din Legea societăților nr. 31/1990, care prevede că "Asociații în societatea în nume colectiv și asociații comanditați în societatea în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni răspund nelimitat și solidar pentru obligațiile sociale." Intimata-pârâtă s-a constituit inițial sub forma unei societăți pe acțiuni și ulterior s-a transformat în societate cu răspundere limitată. Așa fiind, instanța supremă constată că normele de drept au fost corect aplicate și că nu este incident cazul de casare edictat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 333A din 3 martie 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 333A din 3 martie 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2025.