ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1637/2025

Ședința publică din data de 12 noiembrie 2025

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 29 noiembrie 2016, sub nr. x/2016, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtele B. S.R.L. și Compania de Administrare Proprietăți S.R.L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 26 septembrie 2014 de C. și D., cu privire la imobilele situate în București, Corp A/Corp B, întabulate în cărțile funciare; repunerea pârâtelor în situația anterioară perfectării actelor nule obiect al primului capăt de cerere; radierea din cărțile funciare nr. x, ale Mun. București, sector 4 a înscrierilor privind întabularea dreptului de proprietate asupra unitătilor locative/spațiu comercial în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 26 septembrie 2014 de C. și D. cu privire la aceste unităti locative/spațiu comercial edificate în București, str. x, Corp A/Corp B, sector 4; cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate, referitor la primul capăt de cerere, dispozițiile art. 1169, art. 1179 alin. (1), art. 1225, art. 1226, art. 1235, art. 1236, art. 1237, art. 1238 alin. (2), art. 1.250, art. 1270, art. 1469, art. 1516 alin. (1), art. 1665, art. 1719 lit. b), art. 1851 alin. (1), art. 1854 alin. (3), art. 1869, art. 1874 C. civ. și art. 2386 pct. 1 C. civ. si art. 15 din contractul de execuție lucrări nr. x din 13 decembrie 2013; referitor la al doilea capăt de cerere, dispozițiile art. 1254 alin. (3) raportat la art. 1639 C. civ. referitor la al treilea capăt de cerere, dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 7/1996.

Pârâta Compania de Administrare Proprietăți S.R.L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active în ceea ce privește cauzele de nulitate relativă a contractului.

Prin încheierea din 31 august 2020, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins excepția lipsei de interes și a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale active.

La termenul de la 11 ianuarie 2023, față de faptul că societatea pârâtă Compania de Administrare Proprietăți S.R.L. a fost radiată, iar bunurile acesteia au fost transmise către asociatul E., instanța a dispus introducerea acestuia în cauză în calitate de pârât.

Prin sentința civilă nr. 1738 din 28 iunie 2023, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins excepția lipsei calității procesuale active, invocată prin întâmpinare, și a respins cererea reclamantei A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. și pârâtul E., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 1015A din 18 iunie 2024, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis apelul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1738 din 28 iunie 2023 a Tribunalului București, secția a VI-a civilă, a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. În raport cu această soluție, a luat act că nu se poate pronunța asupra cheltuielilor de judecată la acel moment procesual.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul E., solicitând instanței să caseze decizia atacată și să trimită cauza instanței de apel spre rejudecare.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autorul căii de atac susține că trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 477 și 480 alin. (3) C. proc. civ. întrucât, deși reclamanta a solicitat prin memoriul de apel anularea sentinței și trimiterea cauzei către tribunal, nu este îndeplinită cerința potrivit căreia prima instanța să fi soluționat procesul fără o cercetare a fondului. Recurentul arată că instanța de fond a analizat pretențiile deduse judecății, iar curtea de apel a reținut că sentința nu este motivată conform exigențelor art. 425 din același cod, dar nu a indicat ce probleme de drept au fost soluționate greșit.

Se mai arată că motivarea este și contradictorie deoarece curtea de apel a analizat primul motiv de apel referitor la calificarea cauzelor de nulitate, pe care, de altfel, l-a respins.

În opinia autorului căii de atac, tribunalul a analizat cauza pe fond, prin raportare la temeiurile de drept invocate de reclamantă, a identificat cauzele de nulitate relativă și absolută, iar curtea de apel nu a construit o motivare efectivă prin care să arate de ce sentința este nemotivată, ci a elaborat considerații teoretice. Acceași parte consideră că soluția de anulare și trimitere a cauzei spre rejudecare încalcă dispozițiile art. 6, art. 20 și art. 22 alin. (2), (4) și 6 C. proc. civ.

Recurentul-pârât a indicat în cererea de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca parțial nul și în rest ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Pe baza cererii de recurs, a întâmpinării depuse și a răspunsului la întâmpinare, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat, prin care s-a reținut că recursul este admisibil în principiu.

Prin încheierea din 5 martie 2025 s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Intimata-reclamantă a depus punct de vedere cu privire la raport prin care a arătat că este de acord cu soluția de admitere în principiu referitor la criticile subsumate art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin încheierea din 4 iunie 2025 a fost admis în principiu recursul declarat de recurentul-reclamant E. împotriva deciziei civile nr. 1015A din 18 iunie 2024 și s-a stabilit termen de judecată la 12 noiembrie 2025.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., o hotărâre poate fi casată atunci instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Înalta Curte va reține criticile prin care recurentul-pârât a invocat încălcarea art. 477 și art. 480 alin. (3) C. proc. civ. în sensul că instanța de apel în mod greșit a anulat sentința și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.

Potrivit regulii generale, edictate de art. 480 alin. (3) C. proc. civ., "În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului (….), instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul (…)".

Astfel, instanța de apel, valorificând efectul devolutiv al căii de atac, poate să judece ea însăși procesul, inclusiv când hotărârea primei instanțe este nulă, în prezența unei incorecte nejudecări a fondului.

"Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe (…), în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; (…)." prevede teza a II-a a aceluiași articol.

Din interpretarea textelor de mai sus rezultă că măsura instanței de apel de a trimite cauza spre rejudecare tribunalului trebuie să aibă în vedere două premise, soluționarea cererii de chemare în judecată fără a se fi intrat în cercetarea fondului și solicitarea expresă a părții în acest sens.

Ipoteza reținută de instanța de apel în aplicarea art. 480 alin. (3) C. proc. civ. este aceea că prima instanță a respins cererea reclamantei fără a fi stabilit situația de fapt prin raportare la întreg probatoriul administrat și fără a fi calificat și cercetat toate motivele de nulitate invocate prin cererea de chemare în judecată. S-a mai reținut că nu au fost respectate exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Contrar celor constatate de curtea de apel, tribunalul a analizat excepția lipsei calității procesuale active, a constatat că au fost invocate atât cauze de nulitate relativă, cât și cauze de nulitate absolută, și a respins excepția invocată, reținând însă calitatea procesuală activă a reclamantei doar cu privire la cauza de nulitate absolută menționată. De altfel, prin respingerea motivului de apel referitor la greșita aplicare a art. 36 C. proc. civ., curtea de apel a validat atât soluția de respingere a excepției, cât și raționamentul pe care se bazează aceasta.

În aceeași notă, curtea de apel a reținut că tribunalul a calificat cauzele de nulitate invocate de reclamantă ca atrăgând nulitatea relativă, că doar frauda la lege reprezintă o cauză de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare în discuție și că aceste aspecte țin de analiza pe fond a argumentelor părții.

Din lecturarea considerentelor sentinței se poate observa că tribunalul a indicat temeiurile de drept analizate, respectiv art. 1250, art. 1179 alin. (1), art. 1225, art. 1226, art. 1235 - art. 1237 C. civ., raportat la situația de fapt pe care a descris-o. Consecutiv statuării potrivit căreia calitatea procesuală activă a fost reținută numai cu privire la motivul de nulitate absolută, respectiv frauda la lege, tribunalul nu a analizat celalalte cauze de nulitate. Pentru a stabili că nu era incidentă cauza de nulitate absolută invocată, instanța de fond a dedus, plecând de la examinarea susținerilor reclamantei, că nu a existat conivență frauduloasă.

Sintagma "judecata fondului" implică obligația instanțelor de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt.

Contrar celor reținute prin decizia atacată, situația în care prima instanță a analizat cererea de chemare în judecată și a pronunțat o soluție de respingere a acesteia nu atrage incidența dispozițiilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ. în modalitatea trimiterii cauzei spre rejudecare. Instanța de apel putea îndrepta orice viciu al motivării sentinței primei instanțe, indiferent dacă ar fi menținut sau nu soluția acesteia. În temeiul rolului său activ și față de caracterul devolutiv al apelului, aceasta putea completa probatoriul și putea proceda la rejudecarea fondului, în limitele stabilite de către autorul căii de atac.

În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că "prin dispozițiile art. 480 alin. (3) din C. proc. civ., (…) legiuitorul dă prioritate principiului celerității judecării cauzelor față de cel al dublului grad de jurisdicție, pe care, însă, nu îl elimină în totalitate (…). Așadar, Curtea reține că prin textul de lege criticat (...) nu se aduce atingere accesului liber la justiție, întrucât Constituția nu conține nicio dispoziție referitoare la numărul gradelor de jurisdicție, iar părțile își pot apăra drepturile și interesele în fața instanței de apel la fel cum ar fi putut să o facă și în situația în care cauza ar fi fost trimisă spre rejudecare primei instanțe."

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. au fost indicate în mod formal întrucât din cererea de recurs nu se desprind critici de nelegalitate care să poată fi analizate din această perspectivă.

Față de efectele casării deciziei atacate în temeiul pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. prin prisma încălcării prevederilor art. 477 și art. 480 alin. (1) din același cod, instanța supremă nu va mai analiza celelalte critici exprimate prin cererea de recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza I și al art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul declarat de recurentul-pârât E. împotriva deciziei civile nr. 1015A din 18 iunie 2024, pe care o va casa și va trimite cauza Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, care va judeca procesul, evocând fondul, în condițiile art. 480 alin. (3) teza I din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât E. împotriva deciziei civile nr. 1015A din 18 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Casează decizia atacată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2025.