ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1293/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1001 din 29 octombrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Timiș a admis contestația formulată de contestatoarea A. și B. S.R.L. prin lichidator judiciar C.., în contradictoriu cu debitoarea D. S.R.L. prin administrator judiciar E.. și prin administrator special D. și Comitetul creditorilor debitoarei, împotriva raportului de activitate nr. 831/14.06.2024 publicat în B.P.I. nr. 11693/20.06.2024 în ceea ce privește măsura luată la pct. 1.15.2 din raport și, în consecință a anulat măsura luată de administratorul judiciar la pct. 1.15.2 din raport și a dispus, în temeiul art. 75 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, restituirea garanției de bună execuție în sumă de 215.448,50 RON constituită în conformitate cu prevederile contractului de subantrepriză nr. x/18.02.2015.

De asemenea, a admis contestația formulată de F. S.R.L. în contradictoriu cu debitoarea D. S.R.L. prin administrator judiciar E.. și prin administrator special D. și Comitetul creditorilor debitoarei, împotriva raportului de activitate nr. 831/14.06.2024 publicat în B.P.I. nr. 11693/20.06.2024 în ceea ce privește înscrierea contestatoarei F. S.R.L. în tabelul de creanțe cu suma de 47.427 RON, ca și creanță anterioară deschiderii procedurii insolvenței și, în consecință: a anulat măsura luată de administratorul judiciar în ceea ce privește înscrierea contestatoarei F. S.R.L. în tabelul de creanțe cu suma de 47.427 RON ca și creanță anterioară deschiderii procedurii insolvenței și a dispus, în temeiul art. 75 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, restituirea garanției de bună execuție în sumă de 47.427 RON constituită în conformitate cu prevederile contractului de subantrepriză nr. 146 DM/05.02.2019.

Tribunalul a obligat debitoarea D. S.R.L., prin administrator judiciar E.., să plătească contestatoarei F. S.R.L. suma de 4.364 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, la 15 noiembrie 2024, debitoarea D. S.R.L. prin administrator special D. a declarat apel, solicitând admiterea apelului; schimbarea în tot a sentinței nr. 1001 din 29 octombrie 2024, pronunțată de către Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2023, în sensul respingerii contestațiilor formulate de către intimatele creditoare F. S.R.L. și de către A. și B. S.R.L., ca neîntemeiate, cu precizarea că motivele apelului le va prezenta ulterior, având în vedere că la data formulării apelului hotărârea primei instanțe nu era publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Prin cererea de suspendare depusă la 15 noiembrie 2024, înregistrată sub număr de dosar x/2024 pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, apelanta-debitoare D. S.R.L. prin administrator special D. a solicitat suspendarea executării dispozițiilor sentinței civile nr. 1001 din 29 octombrie 2024 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2023, până la soluționarea definitivă a dosarului.

Prin decizia civilă nr. 18/A din 15 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a fost respinsă cererea de suspendare a sentinței civile nr. 1001 din 29 octombrie 2024 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2023 formulată de apelanta-debitoare D. S.R.L., în contradictoriu intimatele - creditoare A. ȘI B. S.R.L. și F. S.R.L.

S-a dispus restituirea către apelanta-debitoare a cauțiunii depuse pe seama și la dispoziția Curții de Apel Timișoara, conform recipisei de consemnare nr. x/22.11.2024 emisă de G. Timișoara în valoare de 2000 RON, înregistrată la poziția nr. 264 din 3.12.2024 la Registrul de valori nr. II al instanței, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

D. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 18/A din 15 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, nemotivat.

Intimata A. și B. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare și excepția lipsei de interes având în vedere că apelul a fost soluționat prin decizia civilă nr. 103/A din 26 februarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2023.

Înalta Curte de Casație și Justiție a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului cererii de recurs formulată de recurenta D. S.R.L., soluționarea acestui aspect făcând de prisos analizarea altor cereri sau excepții.

Cererea de recurs formulată de recurenta D. S.R.L. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 18/A din 15 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, va fi anulată ca netimbrată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiași articol stabilește că această cerință legală extrinsecă cererii de recurs este prevăzută sub sancțiunea nulității, nulitate necondiționată de existența vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 6 C. proc. civ.

Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanța, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurenta nu s-a conformat obligației ce-i revenea, deși prin adresa comunicată acesteia la 26 februarie 2025, conform procesului-verbal de înmânare, i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea anulării cererii.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării.

Este de amintit că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal sesizată.

Curtea Europeană a Drepturile Omului a reținut în mod constant în jurisprudența sa, cu ocazia analizării dreptului la un proces echitabil și accesul la justiție, că dreptul la justiție nu este absolut, ci el se pretează la limitări pentru că el comandă, prin chiar natura sa, o reglementare din partea statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop (cauza Tolstoy Miloslovski vs. Regatul Unit, 13.07.1995), stabilind, totodată, că taxele judiciare de timbru sau diverse alte sume de bani pe care trebuie să le plătească reclamantul nu sunt incompatibile cu art. 6 din CEDO.

Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii, instanța este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerințe se constată a nu fi îndeplinite, așa încât, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și să anuleze, ca netimbrată, cererea de recurs formulată de recurenta D. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 18/A din 15 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrată cererea de recurs formulată de recurenta D. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 18/A din 15 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2025.