ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.01.2026

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 121/2026

HOTĂRÂRE
27.01.2026
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 121/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)

Ședința publică din data de 27 ianuarie 2026

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. x/2025 la data de 14.11.2025, executorul judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite a debitoarei B. S.R.L., la cererea creditoarei C. S.R.L. în toate formele admise de lege.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 5176 din 25.11.2025, Judecătoria Mangalia a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Mangalia având în vedere dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., art. 665 alin. (1) și art. 666 alin. (1) din același act normativ, art. 38 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, cu referire și la Anexa Hotărârii nr. 102 din 10 iunie 2021 privind stabilirea localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ, a reținut că, întrucât sediul debitoarei se află în orașul Șomcuta Mare, jud. Maramureș, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Baia Mare.

Prin sentința civilă nr. 14305/2025 din 18.12.2025, Judecătoria Baia Mare a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată, din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

În fundamentarea acestei hotărâri instanța a reținut, în esență, următoarele:

Potrivit certificatului constatator aflat în dosarul primei instanțe, debitoarea are sediul social în orașul Șomcuta Mare, str. x, jud. Maramureș și punct de lucru în sat. Costinești, comuna Costinești, str. x, jud. Constanța.

De asemenea, s-a reținut că, prin titlul executoriu, în baza căruia se solicită încuviințarea executării silite, reprezentat de Factura seria x nr. x din data de 04.09.2025, debitoarei i se solicită achitarea serviciilor reprezentate de colectarea deșeurilor reziduale la punctul de lucru din Costinești, în cuprinsul acestei facturi menționându-se expres că se expediază la punctul de lucru din Costinești; totodată în art. 3 din Contractul de prestare a serviciului de salubrizare nr. 1855 din 04.07.2025, în baza căruia s-a emis factura menționată, se arată că operatorul va presta activitatea de colectare a deșeurilor municipale de la adresa din Costinești.

Evidențiind dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., paragrafele 74-75 ale Deciziei nr. 6/15.05.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii și Hotărârea nr. 1217 din 29 noiembrie 2023, instanța a reținut că, întrucât punctul de lucru a fost obligat în mod expres prin titlul executoriu, sediul acestui dezmembrământ atrage competența alternativă a instanței de executare, respectiv a Judecătoriei Mangalia.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Mangalia, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că instanțele au fost învestite cu un litigiu având ca obiect încuviințare executare silită formulată de petentul executor judecătoresc A. la cererea creditoarei C. S.R.L. împotriva debitoarei B. S.R.L.

Potrivit certificatului constatator aflat la dosarul cauzei, debitoarea are sediul social în orașul Șomcuta Mare, str. x, jud. Maramureș și punct de lucru în sat. Costinești, comuna Costinești, str. x, jud. Constanța.

Regula în materia competenței teritoriale în ceea ce privește încuviințarea executării silite este cea reglementată de art. 666 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita să se dispună încuviințarea executării de către instanța de executare", și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Înalta Curte reține că prin Decizia nr. 6 din 15.05.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în situația în care titlul executoriu privește un dezmembrământ fără personalitate juridică, competența teritorială a instanței de executare poate fi stabilită prin raportare la sediul secundar al persoanei juridice debitoare, respectiv la sediul acestui dezmembrământ."

În paragrafele 74-75 ale acestei decizii s-a reținut că "în cazul în care persoana juridică își organizează dezmembrăminte fără personalitate juridică, cum ar fi sucursale, reprezentanțe teritoriale, puncte de lucru sau alte asemenea entități fără personalitate juridică, pentru care sunt asigurate sedii secundare și ori de câte ori în titlul executoriu se regăsesc astfel de structuri ale persoanei juridice, în mod singular ori alături de persoana juridică de bază, ca titulari ai obligațiilor ce se cer aduse la îndeplinire pe cale silită, trebuie admis că, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanța de executare poate fi și judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, sediul dezmembrământului fără personalitate juridică.

Recunoașterea posibilității determinării instanței de executare prin raportare și la sediul dezmembrământului fără personalitate juridică, atunci când acesta figurează ca fiind obligat prin titlul executoriu, singur ori alături de persoana juridică de bază, nu impietează asupra caracterului exclusiv al competenței instanței de executare, ținând seama, pe de o parte, că determinarea s-a realizat prin utilizarea criteriului prevăzut de legiuitor."

Cum titlul executoriu în baza căruia s-a solicitat executarea silită privește un dezmembrământ al debitoarei B. S.R.L. și, cum, potrivit considerentelor menționate, pentru ca sediul dezmembrământului să atragă competența instanței de executare, trebuie ca dezmembrământul fără personalitate juridică să figureze ca obligat prin titlul executoriu, iar, în conformitate cu înscrisurile dosarului, această situație se regăsește în speță, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Mangalia, în circumscripția căreia se află punctul de lucru al debitoarei din Costinești.

Instanța supremă constată că prin învestirea Judecătoriei Mangalia cu cererea de încuviințare a executării silite, potrivit art. 116 C. proc. civ., petentul și-a exercitat dreptul de alegere a instanței competente teritorial în favoarea Judecătoriei Mangalia, ca instanță de la punctul de lucru al debitoarei vizat de titlul executoriu.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2026.

Sursă