ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1121/2021

Ședința publică din data de 20 mai 2021

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 20 noiembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Mangalia, executorul judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului B. la cererea formulată de creditoarea S.C. C. S.A., în temeiul sentinței civile nr. 4501 din 4 iulie 2019 pronunțată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. x/2019.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 666 C. proc. civ.

II. Hotărârea Judecătoriei Mangalia:

Prin sentința civilă nr. 2293 din 25 noiembrie 2019, Judecătoria Mangalia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că la data sesizării organului de executare (16 noiembrie 2020), debitorul B. avea domiciliul în județul Buzău, astfel cum rezultă din fișa de evidență anexată la dosar, obținută în urma verificărilor efectuate din oficiu în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării în favoarea Judecătoriei Buzău, în a cărei circumscripție se află domiciliul debitorului.

III. Hotărârea Judecătoriei Buzău:

Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău a pronunțat sentința civilă nr. 1060 din 8 martie 2021 prin care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că există două persoane cu numele B., însă conform cererii de executare și precizărilor înaintate de petentul BEJ A., debitorul din cauză este B., cu domiciliul în comuna Costinești, sat Schitu, județul Constanța.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei în legătură cu care s-a ivit conflictul negativ de competență îl constituie cererea de încuviințare a executării silite formulată de Biroul executorului judecătoresc A. împotriva debitorului B., la solicitarea creditoarei S.C. C. S.A., în temeiul sentinței civile nr. 4501 din 4 iulie 2019 pronunțată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. x/2019.

Astfel cum au reținut ambele instanțe aflate în conflict, pentru stabilirea competenței, în materia executării silite sunt aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Mangalia și Judecătoria Buzău a fost generat de împrejurarea că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că ar exista două persoane diferite ce poartă numele de B., respectiv pârâtul B. din titlul executoriu reprezentat de sentința nr. 4501 din 4 iulie 2019 pronunțată de Judecătoria Buftea, al cărui domiciliu este menționat în dispozitivul hotărârii ca fiind în comuna Mărăcineni, sat Mărăcineni, județul Buzău și debitorul B., cu domiciliul consemnat în cererea de încuviințare a executării silite ca fiind în comuna Costinești, sat Schitu, județul Constanța.

Înalta Curte constată că, atât în cererea de executare silită depusă de creditoarea S.C. C. S.A. la BEJ A., cât și în cuprinsul încheierii din 16 noiembrie 2020 prin care executorul judecătoresc a admis cererea și a dispus deschiderea dosarului de executare silită, respectiv în cuprinsul cererii de încuviințare a executării silite înregistrate pe rolul Judecătoriei Mangalia, debitor în cauză este indicat ca fiind B. (persoană identificată prin codul numeric personal), cu domiciliul în comuna Costinești, sat Schitu, județul Constanța.

De asemenea, prin înscrisul depus la dosarul Judecătoriei Buzău, petentul Biroul executorului judecătoresc A. a precizat că debitorul în cauză, împotriva căruia a înțeles să formuleze cererea de încuviințare a executării, este B., cu domiciliul anterior menționat, în județul Constanța.

În raport de considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a pricinii revine Judecătoriei Mangalia, instanță de executare sesizată de petentul Biroul executorului judecătoresc A. în considerarea debitorului B., având datele de identificare menționate în cuprinsul actelor de încuviințare a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 mai 2021.