ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2261/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2261/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 8 decembrie 2025
asupra cauzei de față, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Costești la data de 06 septembrie 2024 sub număr de dosar x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună majorarea pensiei de întreținere stabilite prin sentința civilă nr. 987, pronunțată la data de 27 octombrie 2023 de Judecătoria Costești în dosarul nr. x/2022.
În motivarea cererii, reclamanta a susținut, în esență, că prin sentința referită, pârâtul a fost obligat să îi achite, cu titlu de pensie de întreținere, suma reprezentând 1/6 din venitul lunar net realizat sau din venitul minim pe economie, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, când definitivează studiile superioare.
Reclamanta a arătat că frecventează cursurile unei unități de învățământ superior, iar de la data la care s-a stabilit cuantumul pensiei de întreține, atât salariul pârâtului, care este tatăl său, cât și salariul minim pe economie s-au majorat, crescând totodată și nevoile sale.
Cererea de chemare în judecată nu a fost motivată în drept.
La data de 03 octombrie 2024, pârâtul B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 05 iunie 2025, fiind prim termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Costești și a reținut cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
Hotărârea Judecătoriei Costești:
Prin sentința civilă nr. 914 din 05 iunie 2025, Judecătoria Costești a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Competența teritorială astfel stabilită este în cazul proceselor referitoare la persoane, exclusivă și absolută, astfel cum reiese din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 126 C. proc. civ., în sensul că părțile pot conveni ca pricinile referitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competența teritorială.
Astfel, dacă în materia cererilor patrimoniale părțile pot deroga de la competența teritorială prevăzută de legea procesuală, în materia cererilor privitoare la persoane, competența este obligatorie.
Instanța a concluzionat că, potrivit art. 129 pct. 3 C. proc. civ., necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
Aplicând textele legale incidente, precum și în raport de înscrisurile depuse la dosar și de susținerile părților, la data introducerii cererii de chemare în judecată, instanța a concluzionat că locuința reclamantei, care este persoana ocrotită în raport de obiectul cererii, se află în jud. Olt, com. Bărăști, împrejurare de natură să atragă competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Slatina.
Hotărârea Judecătoriei Slatina:
Prin sentința civilă nr. 2894 din 30 octombrie 2025, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Costești. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei și trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a dispune astfel, instanța a invocat incidența în speță a dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în sensul că este deopotrivă competentă și instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii.
A subliniat, contrar celor reținute de instanța inițial învestită, că în cererile referitoare la obligația de întreținere, reclamanta are alegerea de a învesti spre justa soluționare a cauzei, atât instanța în a cărei circumscripție domiciliază aceasta cât și instanța în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul, beneficiind astfel de o competență alternativă.
A concluzionat că, o asemenea situație este incidentă în cauză, competența teritorială alternativă aparținând ambelor judecătorii, atât cea de la domiciliul pârâtului, respectiv Judecătoria Costești, cât și cea de la domiciliul creditoarei reclamante, respectiv Judecătoria Slatina.
A mai învederat că potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, motiv pentru care în mod legal s-a adresat Judecătoriei Costești, competentă să soluționeze cauza.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportat la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul acțiunii îl reprezintă cererea formulată de reclamantă - fiica majoră a pârâtului - privind obligarea acestuia la majorarea pensiei de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 987 pronunțată la data de 27 octombrie 2023 de Judecătoria Costești în dosarul nr. x/2022.
Conflictul dintre cele două instanțe a fost determinat de aplicarea unor dispoziții legale distincte, respectiv, art. 114 alin. (1) C. proc. civ. și art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., precum și de interpretarea diferită pe care instanțele aflate în conflict au dat-o condițiilor de invocare a excepției de necompetență teritorială.
Se observă că Judecătoria Costești a reținut aplicabilitatea în cauză, în raport cu obiectul cererii introductive de instanță, a dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o competență teritorială exclusivă, de ordine publică, în timp ce Judecătoria Slatina a reținut că în cererile privitoare la majorarea pensiei de întreținere sunt incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., respectiv o competență teritorială alternativă, de ordine privată.
Înalta Curte apreciază că, față de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează competența soluționării cererilor privind ocrotirea persoanei fizice și care instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, ci prevederile art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Cauza de față având ca obiect o cerere de majorare a pensiei de întreținere formulată de un major, nu se circumscrie normelor privind ocrotirea persoanei fizice, prevăzute de art. 104 și urm. din C. civ. care atrag competența teritorială de soluționare a instanței în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, conform art. 114 din C. proc. civ.
În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 113 C. proc. civ. care stabilesc o competență teritorială alternativă, de ordine privată, în alin. (1) pct. 2 fiind stipulat că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ., mai este competentă și instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii.
Examinând actele aflate la dosarul cauzei, se constată că reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată la Judecătoria Costești, domiciliul pârâtului se află în comuna Crângurile, sat Potlogeni-Vale, județul Dâmbovița, iar al său în comuna Bărăști, județul Olt.
Deși în cauză, pârâtul a formulat întâmpinare, acesta nu a înțeles să invoce excepția necomptenței teritoriale a Judecătoriei Costești, în condițiile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care "necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe", iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că:
"necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe."
Din interpretarea textului de lege sus-menționat rezultă că, atât timp cât excepția nu a fost invocată în condițiile stipulate de art. 130 C. proc. civ., soluționarea cauzei rămâne dobândită instanței pe rolul căreia se află înregistrată și aceasta rămâne competentă teritorial a o soluționa, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă, potrivit legii, cauza ar intra în competența teritorială a altei instanțe, astfel cum este situația în speță, unde în raport de domiciliile părților, Judecătoria Costești nu ar fi competentă teritorial să soluționeze cauza.
Însă, așa cum s-a mai arătat anterior, dat fiind că în speță operează o competență de ordine privată, precum și că pârâtul nu a invocat excepția necompetenței teritoriale prin întâmpinare, Judecătoria Costești nu putea invoca din oficiu această excepție, întrucât prin lege s-a urmărit ca excepția necompetenței teritoriale relative să fie lăsată doar la îndemâna pârâtului, nu și la aprecierea instanței.
Prin urmare, prin neinvocarea excepției necompetenței teritoriale de către pârât, aceasta s-a consolidat în mod definitiv, cu consecința păstrării competenței de soluționare a cauzei în favoarea instanței inițial învestite.
În raport cu toate considerente expuse, Înalta Curte reține că Judecătoria Costești este competentă să soluționeze cauza, urmând a dispune în acest sens pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Costești.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 08 decembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.