ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2208/2025

Ședința publică din data de 02 decembrie 2025

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei:

Judecătoria Aiud s-a sesizat din oficiu la data de 03.11.2023, în dosar nr. x/2023 privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească luate față de intimata A., prin sentința civilă nr. 866/2018, pronunțată de Judecătoria Aiud la data de 20.09.2018, în dosarul nr. x/2018.

2.1. Judecătoria Aiud, prin sentința civilă nr. 1409 din data de 13 noiembrie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuș.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în baza dispozițiilor art. 936 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 114 alin. (1) din același C. civ. în cauză este competentă instanța în circumscripția în care persoana ocrotită își are domiciliul iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că intimata figurează ca fiind internată la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Stei, adresă care se află în cicumscripția Judecătoriei Beiuș.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Beiuș, prin sentința civilă nr. 609 din data de 24 iunie 2025, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

În motivarea soluției sale, Judecătoria Beiuș a apreciat că instanța competentă teritorial să soluționeze sesizarea privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească, în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, este aceea în a cărei circumscripție își are domiciliul, la data sesizării instanței cu reexaminarea măsurii, persoana pusă sub interdicție judecătorească, domiciliu care coincide, ca regulă, cu domiciliul reprezentantului său legal, potrivit art. 92 alin. (4) C. civ.

În cauză, la data sesizării instanței din oficiu, domiciliul legal al intimatei A. era la domiciliul reprezentantului legal, tutorele B., cu domiciliul în comuna Moldovenești, sat Podeni, nr. 191, jud. Cluj fiind lipsită de relevanță, din perspectiva stabilirii competenței teritoriale, împrejurarea că interzisa se află, în fapt, la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Ștei, în circumscripția Judecătoriei Beiuș.

2.3. Judecătoria Turda, prin sentința civilă nr. 1668 din data de 24 octombrie 2025, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuș, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Instanța a apreciat, în baza dispozițiilor art. 936 C. proc. civ. coroborate cu prevederile art. 114 C. proc. civ. că în cauză competența aparține instanței în circumscripiția căreia se află domiciliul în fapt al persoanei puse sub interdicție. Întrucât la momentul la care instanța s-a sesizat din oficiu cu soluționarea prezentei cereri reședința intimatei era la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei, Judecătoria Turda a apreciat că Judecătoria Beiuș este competentă să soluționeze cauza.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., reține următoarele:

În speță, se constată că prin sentința civilă nr. 866 din data de 20.09.2018, pronunțată de în dosarul nr. x/2018 Judecătoria Aiud a dispus punerea sub interdicție a intimatei A..

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotite pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, Judecătoria Aiud s-a sesizat din oficiu privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicție judecătorească luată față de intimata A., prin sentința sivilă nr. 866/2018, pronunțată de Judecătoria Aiud la data de 20.09.2018, în dosarul nr. x/2018.

Astfel, pe rolul Judecătoriei Aiud a fost înregistrat la data de 03.11.2023, dosarul nr. x/2023.

Raportat la obiectul cererii ce formează obiectul prezentului dosar, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022, persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicție judecătorească vor fi supuse, în ceea ce privește starea și capacitatea lor și măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin această lege, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că, în acest scop, instanțele judecătorești, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare; b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, pentru instituirea unei măsuri de ocrotire.

În mod corelativ, prevederile art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, prevăd că pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuțiilor instanței de tutelă se efectuează în același dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și de familie, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepția acțiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte și se repartizează aleatoriu. După soluționarea definitivă a acestor cauze, dosarele se atașează la dosarul inițial.

Drept urmare, având în vedere obiectul prezentei cauze, de reexaminare din oficiu a măsurii de ocrotire dispuse în cadrul dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Aiud, precum și temeiul juridic al prezentului litigiu respectiv art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, se constată că, în speță, instanța de tutelă a fost deja fixată prin sentința civilă nr. 866 din data de 20.09.2018 pronunțată în dosarul mai sus menționat și anume Judecătoria Aiud. Această chestiune rămâne dobândită judecății cauzei operând o extindere a competenței asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în conexiune cu măsura tutelei, neavând relevanță, în această situație, domiciliul, respectiv domiciliul în fapt al persoanei puse sub interdicție.

Astfel, în scopul fixării competenței teritoriale, este necesar a se avea în vedere, pe de o parte, instanța care a dispus punerea sub interdicție judecătorească a intimatei și, pe de altă parte, necesitatea rațiunii de unitate a hotărârii judecătorești, ca o consecință a extinderii competenței instanței care a încuviințat cererea de punere sub interdicție asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în directă legătură cu aceasta.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 decembrie 2025.