ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 21/2026
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 21/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2026
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția I civilă, la data de 08 septembrie 2025, sub nr. x/2025, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" București și A.N.A.F. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, să se dispună ridicarea măsurii asiguratorii instituite prin Ordonanța din data de 10 octombrie 2012 a D.N.A Iași în dosarul penal nr. x/2012, menținute prin sentința penală nr. 18 din 24 martie 2017 a Curții de Apel Suceava, rămasă definitivă prin Decizia nr. 2811 din 31 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul art. 957 din C. proc. civ. și art. 249 din C. proc. pen.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 705 C. proc. civ., art. 260 - 262, art. 215, 220 Codul de procedură fiscală.
Hotărârea Curții de Apel Suceava, secția I civilă
Prin încheierea din Camera de consiliu nr. 48 din 18 noiembrie 2025, Curtea de Apel Suceava a admis excepția necompetenței sale materiale, invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, în speță, competența de ridicare a măsurilor asiguratorii revine instanței civile care ar fi fost competentă să judece cererea creditorului (partea civilă în procesul penal) de obligare a debitorilor (inculpații din procesul penal) la plata despăgubirilor cuvenite pentru fapta ilicită imputată, în temeiul normelor răspunderii civile delictuale, aplicate de instanța penală pentru soluționarea laturii civile a procesului penal.
A mai apreciat că această soluție are în vedere și faptul că potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., judecătoriile judecă în primă instanță orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.
Prin urmare, raportat la valoarea despăgubirilor stabilite de instanța penală, pentru plata cărora s-au menținut măsurile asigurătorii asupra bunurilor imobile ale reclamantului din prezenta cauză, în sumă de 191.213,90 RON, rezultă că judecătoriei îi revine competența materială de soluționare a cererii reclamantului.
În ceea ce privește competența teritorială, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Pârâta Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisești", în favoarea căreia s-au stabilit despăgubirile menționate, are sediul în municipiul București în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 1, prin urmare acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei.
Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 București
Prin sentința civilă nr. 13168 din 18 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței sale materiale, invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei și trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a dispune astfel, instanța a considerat incidente cauzei, dispozițiile art. 957 și 954 alin. (1) din C. proc. civ. și a concluzionat în sensul că procesul penal, în cadrul căruia a fost luată și menținută măsura sechestrului asigurător, a fost soluționat în primă instanță de către Curtea de Apel Suceava.
A mai arătat că, întrucât C. proc. pen. nu cuprinde dispoziții de executare a măsurilor asiguratorii ce țin de latura civilă ulterior dezînvestirii instanței penale, în cauză devine incident art. 2 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia normele procesuale civile se aplică și în alte materii în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
A concluzionat că, în aplicarea prevederilor art. 954 alin. (1) C. proc. civ., secția civilă a Curții de Apel Suceava este competentă material să soluționeze cererea, ca instanță civilă egală în grad cu cea care a soluționat în primă instanță cauza penală.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportat la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Constată că este sesizată cu un conflict negativ de competență care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza a II-a din C. proc. civ., ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Curtea de Apel Suceava și Judecătoria Sectorului 1 București.
Prima instanță a fost învestită cu cererea reclamantului A. prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" București și A.N.A.F. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, să se dispună ridicarea măsurii asiguratorii instituite prin Ordonanța din data de 10 octombrie 2012 a D.N.A Iași în dosarul penal nr. x/2012, menținute prin sentința penală nr. 18 din 24 martie 2017 a Curții de Apel Suceava, rămasă definitivă prin Decizia nr. 2811 din 31 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul art. 957 din C. proc. civ. și art. 249 din C. proc. pen.
Curtea de Apel Suceava și Judecătoria Sectorului 1 București și-au declinat, reciproc, competența de soluționare a cauzei, prima dintre instanțe făcând aplicarea dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., precum și a art. 107 alin. (1) din același act normativ, iar cea de-a doua, a considerat incidente dispozițiile art. 957 și 954 alin. (1) din C. proc. civ.
Competența de soluționare a cererilor în materia sechestrului asigurător este reglementată de dispozițiile art. 954 alin. (1) din C. proc. civ., care stabilesc că "Cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în primă instanță."
Drept urmare, regula în materie civilă este că instituirea sechestrului asigurator revine instanței competente să analizeze, în primă instanță, cererea prin care se tinde la obținerea titlului executoriu.
De asemenea, incidente cauzei sunt și dispozițiile art. 956 -957 din C. proc. civ. în conformitate cu care, "Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanție îndestulătoare, instanța va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător. Cererea se soluționează în camera de consiliu, de urgență și cu citarea în termen scurt a părților, prin încheiere supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgență și cu precădere. Dispozițiile art. 954 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. (2) De asemenea, în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviințată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanța care a încuviințat-o. Asupra cererii instanța se pronunță prin încheiere definitivă, dată fără citarea părților. Dispozițiile art. 955 se aplică în mod corespunzător."
Întrucât instanța competentă material și teritorial să judece în primă instanță pricina a fost Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, care prin sentința penală nr. 18 din 24 martie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2013
*
a menținut sechestrul asigurător și popririle asigurătorii asupra tuturor bunurilor imobile aparținând inculpatului A., măsură instituită prin ordonanța din 10 octombrie 2012 a DNA în dosarul penal nr. x/2012, rezultă că secția I civilă a Curții de Apel Suceava este competentă material, teritorial și funcțional să soluționeze cauza pendinte.
Înalta Curte reține că, în aplicarea principiului simetriei formelor juridice, instanța competentă să judece procesul în primă instanță -Curtea de Apel Suceava- este și cea competentă să soluționeze cererea de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului. A fost avut în vedere și argumentul că cererea este una într-o materie specifică (a măsurilor asigurătorii), iar competența în ridicarea măsurii, respectiv constatarea încetării de drept a acesteia, aparține, pentru rațiuni de identitate (mutatis mutandis) instanței care a instituit sau menținut măsura.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanța competentă material să soluționeze cererea de ridicare a sechestrului asigurător, este Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 15 ianuarie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.