ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2091/2025

Decizia pronunțată în recurs Prin decizia nr. 627 din 6 martie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023, a fost anulat, ca netimbrat, recursul formulat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 537 din 14 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Contestația în anulare Prin contestația în anulare înregistrată la 7 martie 2025 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub dosar nr. x/2025, contestatoarea A. a solicitat anularea deciziei nr. 627 din 6 martie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost anulat, ca netimbrat, recursul formulat de contestatoare împotriva deciziei nr. 537 din 14 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. A susținut că s-a conformat dispoziției instanței de judecată și a achitat taxa judiciară de timbru, în cuantum de 50 RON, aferentă recursului formulat, dovada în acest sens fiind transmisă instanței la data de 2 octombrie 2024, prin email.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, intimatul B. a solicitat respingerea contestației în anulare, susținând că recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, deși a fost legal înștiințată despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, astfel încât, în mod legal, prin decizia atacată a fost anulat recursul, ca netimbrat.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă Prin rezoluție a fost stabilit termen de judecată la data de 12 iunie 2025, când s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Urmare a cererii de repunere pe rol a cauzei, formulată de contestatoare, a fost acordat termen de judecată la data de 20 noiembrie 2025, când instanța a reținut cauza în pronunțare asupra contestației în anulare declarate.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă Analizând contestația în anulare, Înalta Curte o va admite, va anula decizia contestată și va acorda termen în vederea rejudecării recursului, pentru următoarele considerente: Prin contestația în anulare formulată, contestatoarea a susținut că instanța de recurs ar fi săvârșit o eroare materială prin faptul că a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de aceasta și susține că s-a conformat dispoziției instanței și a achitat taxa judiciară de timbru stabilită, dovada în acest sens fiind transmisă la data de 2 octombrie 2024, prin email. Din motivarea căii extraordinare de atac, astfel cum a fost expusă, reiese că susținerea contestatoarei se încadrează în dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., potrivit cărora "hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale." Din perspectiva naturii contestației în anulare specială de cale extraordinară de atac, de retractare, prin raportare la dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., noțiunea de eroare materială are în vedere erorile săvârșite de instanță în legătură cu aspectele de natură formală ale judecății, pentru a căror verificare nu este necesară reaprecierea probelor sau reexaminarea fondului cauzei. Astfel, ipoteza prevăzută de art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ. vizează doar erorile materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este însă necesară o reexaminare, o reapreciere a probelor administrate în cauză sau o verificare a modului de interpretare și de aplicare a normelor de drept procesual civil. Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, deși în dosarul de recurs soluționat prin decizia a cărei anulare se solicită, nu se regăsește dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă soluționării căii de atac declarate de contestatoarea-recurentă în dosarul nr. x/2023, aceasta a depus, anexat cererii pendinte, înscrisuri din care rezultă că la data de 2 octombrie 2024 a trimis Înaltei Curți, prin email, o astfel de dovadă. În această situație, susținerea contestatoarei în sensul în care instanța de recurs ar fi săvârșit o eroare materială prin faptul că a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de aceasta, apare ca fiind întemeiată. Pentru considerentele expuse, constatând incidența motivului de contestație în anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., văzând prevederile art. 508 din același act normativ, Înalta Curte va admite contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 627 din 6 martie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023 și va anula decizia contestată. Reținând ipoteza tezei a II-a a art. 508 alin. (3) din C. proc. civ., care stabilește că, dacă soluționarea cauzei la același termen nu este posibilă, instanța va pronunța o hotărâre de anulare a hotărârii atacate și va fixa termen în vederea soluționării cauzei printr-o nouă hotărâre, Înalta Curte va fixa termen pentru judecata recursului la data de 23 aprilie 2026.