ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2086/2025

Cererea de îndreptare a erorii materiale Prin cererea înregistrată la data de 26 septembrie 2024 în dosarul nr. x/2025 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, apelanta-reclamantă A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul deciziei nr. 1580 din 4 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018, în sensul că nu a fost luată în considerare solicitarea apelanților cu privire la plata cheltuielilor cu onorariul de avocat pentru reprezentare în prezentul dosar, în fond și apel la Tribunalul București, respectiv Curtea de Apel București.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie Prin decizia nr. 92 A din 10 februarie 2025, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis cererea formulată de apelanta reclamantă A., în contradictoriu cu apelanții-reclamanți B., cu intimatul-intervenient Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și cu intimații-pârâți Ministerul Educației Naționale, Inspectoratul Școlar Județean Brăila și Colegiul Național "C."; a dispus completarea deciziei civile nr. 1580A din 4 decembrie 2023 cu următorul paragraf: Obligă, în solidar, pârâții Inspectoratul Școlar Județean Brăila și Colegiul Național C., la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocațial în sumă de 4800 RON.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 92 A din 10 februarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, au formulat recurs pârâții Colegiul Național "C." și Inspectoratul Școlar Județean Brăila. Prin cererea de recurs formulată de pârâtul Colegiul Național "C.", întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., recurentul învederează că instanța de apel, în ședința publică din 10 februarie 2025, a calificat cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de apelanta A. ca fiind cerere de completare a dispozitivului deciziei nr. 1580 din 4 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018. Arată că în situația în care, în virtutea dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., instanța a apreciat că temeiul de drept al cererii formulate de apelantă este diferit de cel indicat de către aceasta, avea obligația să pună în discuția părților calificarea temeiului juridic, potrivit art. 129 C. proc. civ., și să comunice acestora noul temei de drept pentru a fi în măsură să formuleze apărările ce se cuvin. Susține că neprocedând în această manieră, instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității, principiul disponibilității, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al recurentului, care nu a putut invoca tardivitatea cererii de completare a dispozitivului. Afirmă că, în raport cu dispozițiile art. 444 C. proc. civ., cererea de completare a dispozitivului este tardivă, însă instanța de apel nu a făcut referire la acest aspect și a admis cererea, astfel cum a fost calificată. Învederează că în considerentele deciziei sunt motive contradictorii, în sensul în care, deși instanța a calificat cererea formulată de apelantă ca fiind o cerere de completare, analiza efectuată este în raport cu dispozițiile art. 422 C. proc. civ., care reglementează cererea de îndreptare a erorii materiale. Prin recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Județean Brăila au fost susținute aceleași critici ca în recursul formulat de pârâtul Colegiul Național "C.".

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, intimații A., B. și D. au invocat nulitatea recursurilor pentru indicarea în memoriul de recurs a unei alte decizii decât cea pronunțată de instanța de apel, iar, în subsidiar, au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluție a fost fixat termen de judecată la data de 20 noiembrie 2025, în vederea soluționării recursului. La termenul stabilit, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra recursului declarat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinarea motivelor de recurs formulate prin recursurile declarate în cauză în ordinea subiectelor abordate în cuprinsul acestora, impune a analiza cu prioritate critica subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., prin care se susține nelegalitatea deciziei atacate din perspectiva motivării contradictorii, urmând ca, în măsura în care se constată caracterul neîntemeiat al acesteia, să fie examinate și celelalte critici invocate. Ambii recurenți susțin că, deși instanța a calificat cererea formulată de apelantă ca fiind o cerere de completare a dispozitivului, analiza efectuată este în raport cu dispozițiile art. 422 C. proc. civ., care reglementează cererea de îndreptare a erorii materiale. Referitor la invocarea considerentelor contradictorii în motivarea deciziei, Înalta Curte reține că, raportat la dispozițiile care reglementează motivul de casare anterior evocat, contradicția la care se referă norma citată, atunci când privește doar argumentele instanței de judecată, trebuie să fie una de natură să conducă la concluzia că hotărârea este practic nemotivată. Sub acest aspect, instanța de recurs constată că apelanta-reclamantă A. a învestit instanța cu o cerere, întemeiată pe dispozițiile art. 442 C. proc. civ., prin care a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul deciziei civile nr. 1580 din 4 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018, în sensul că nu a fost luată în considerare solicitarea apelanților cu privire la plata cheltuielilor cu onorariul de avocat pentru reprezentare în prezentul dosar, în fond și apel la Tribunalul București, respectiv Curtea de Apel București. În ședința de judecată din 10 februarie 2025, Curtea de Apel București a calificat cererea apelantei-reclamante ca fiind o cerere de completare a deciziei nr. 1580 din 4 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018 și a dispus completarea deciziei cu un paragraf: Obligă, în solidar, pârâții Inspectoratul Școlar Județean Brăila și Colegiul Național C., la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocațial în sumă de 4800 RON. Cu toate acestea, în analiza efectuată, instanța de apel s-a raportat la dispozițiile art. 442 C. proc. civ., care reglementează îndreptarea hotărârii, cele două cereri (de îndreptare și de completare a hotărârii) având regim juridic distinct. Așadar, întrucât nu se poate decela temeiul de drept în baza căruia a fost soluționată cererea apelantei-reclamante, convergent criticii formulate de recurenți, instanța de recurs constată că maniera de redare a considerentelor nu are aptitudinea de a constitui un raționament logico-juridic judicios, clar și convingător, de natură a susține soluția pronunțată și ilustrează, în realitate, o decizie nemotivată a instanței de apel, făcând imposibilă exercitarea controlului judiciar din perspectiva celorlalte aspecte de nelegalitate invocate în cauză. Pentru considerentele expuse, pentru a înlătura vătămarea produsă recurenților, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel. În raport de efectul produs prin analiza acestei critici, încadrată în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte nu va mai analiza celelalte critici formulate de recurenți, subsumate motivului de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.