ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.11.2025

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2058/2025

HOTĂRÂRE
19.11.2025
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2058/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2025

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

La data de 16.07.2019 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă sub nr. x/2019, cererea de revizuire formulată de A. cu privire la decizia civilă nr. 969/23.05.2019 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă în dosar nr. x/2018.

Prin încheierea din 26.09.2019, cauza a fost amânată pentru a da posibilitate părților să formuleze un punct de vedere cu privire la aspectul procedural al termenului de formulare a cererii de revizuire, invocat de către instanță din oficiu.

La termenul din 14.11.2019, din oficiu, instanța a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în ceea ce privește instituirea termenului de o lună pentru exercitarea revizuirii, care începe a curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, când aceasta devine definitivă la data pronunțării ei și a dispus amânarea cauzei, pentru ca părțile să-și exprime poziția procesuală cu privire la excepție de neconstituționalitate.

Prin încheierea din 23.01.2020, s-a dispus formarea unui dosar asociat cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată din oficiu de către instanță și s-a dispus suspendarea judecății cererii de revizuire în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1) C. proc. civ., până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Prin Decizia nr. 576/31.10.2024, publicată în Monitorul Oficial al României 585/24.06.2025, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ.

Prin rezoluția din 25.06.2025 s-a stabilit termen de judecată pentru repunerea pe rol a cauzei și soluționarea cererii de revizuire la 19.11.2025, în ședință publică, cu citare părți.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 16.07.2019 sub nr. x/2019, revizuentul A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 969/23.05.2019 pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă în dosar nr. x/2018 și soluționarea cauzei printr-o nouă hotărâre, care să respecte autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 455/19.10.2016 pronunțate de Curtea de Apel Constanța în dosar nr. x/2015.

În motivare, revizuentul a arătat că în considerentele deciziei civile nr. 455/19.10.2016 a Curții de Apel Constanța se reține faptul că Spitalul este instituție publică finanțată integral din venituri proprii. Considerentele pentru care s-a admis apelul și s-a emis decizia ce reprezintă titlul executoriu în cauza în care s-a admis apelul și a cărei anulare se solicită, este reprezentat tocmai de faptul că sursa de finanțare a Spitalului Județean este din surse proprii. Față de această reținere a cărei autoritate de lucru judecat nu poate fi încălcată, decizia civilă nr. 969/23.05.2019 dată în cadrul dosarului nr. x/2018 nu putea reține incidența dispozițiilor O.U.G. nr. 57/2015, dat fiind faptul că nu sunt îndeplinite condițiile privind finanțarea de la bugetul de stat.

Această încadrare are relevanță întrucât din modalitatea de redactare a dispozițiilor O.U.G. nr. 57/2015 (anterior O.U.G. nr. 88/2014), rezultă că acordarea tichetelor de masă angajaților din sistemul sanitar este o situație de excepție, incidentă doar în condițiile în care unitățile sanitare publice angajatoare sunt finanțate din venituri proprii (decizia nr. 3448/2018 pronunțată de Curtea de Apel București).

Prin urmare, având în vedere că veniturile executate (despăgubirile) nu sunt obținute de la bugetul de stat, ci din venituri proprii ale Spitalului și luând în considerare rațiunea adoptării O.U.G. nr. 57/2018, respectiv protejarea bugetului de stat, dispozițiile 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015 nu sunt aplicabile.

Revizuentul concluzionează că prin soluția pronunțată în apel de Tribunalul Constanța, prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 455/19.10.2016 a Curții de Apel Constanța, privind sursa de finanțare a Spitalului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 coroborat cu art. 513 din C. proc. civ.

Examinând cu prioritate excepția tardivității cererii de revizuire, invocată de către instanță din oficiu, a cărei analiză este prioritară potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În cauză, se solicită anularea deciziei civile nr. 969/23.05.2019 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă în dosar nr. x/2018, ca fiind contrară deciziei civile nr. 455/19.10.2016 pronunțate de Curtea de Apel Constanța în dosar nr. x/2015.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, pentru cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8), de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 3) din C. proc. civ., "când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni".

În raport cu data rămânerii definitive a hotărârii supuse revizuirii (23.05.2019), termenul legal pentru exercitarea căii de atac, calculat conform regulii conținute în art. 181 alin. (1) pct. 3) din C. proc. civ., s-a împlinit la 24.06.2019, hotărârea atacată fiind definitivă de la data pronunțării ei, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1) C. proc. civ.

Cererea de revizuire a fost însă formulată peste termenul legal, respectiv la 16.07.2019, conform vizei de înregistrare, iar revizuentul nu a formulat o cerere de repunere în termen care să justifice depășirea momentului procesual al exercițiului căii extraordinare de atac.

Legea sancționează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac, sens în care sunt de observat și dispozițiile art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel…".

De altfel, cu privire la termenul de exercitare al revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin Decizia nr. 576/31.10.2024, publicată în Monitorul Oficial al României 585/24.06.2025, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ. invocată de către completul de judecată învestit cu soluționarea prezentei revizuiri, Curtea Constituțională a statuat următoarele:

"50. În consecință, faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiție al părții și nici dreptul la apărare, întrucât demonstrarea existenței motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu presupune cu necesitate cunoașterea considerentelor dezvoltate de instanța care a pronunțat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenței identității de părți, obiect și cauză din cele două procese, lucru posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită.

Astfel, întrucât revizuentul a încălcat prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., formulând cererea cu depășirea termenului legal prevăzut de textul menționat, în cauză este incidentă excepția de tardivitate a cărei cercetare este prioritară față de aspectele învederate prin cererea de revizuire, care nu vor mai fi analizate, dat fiind aspectul procedural cu privire la momentul exercitării căii de atac.

Pentru aceste considerente, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 969 din 23 mai 2019 pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018 va fi respinsă, ca tardivă.

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 969 din 23 mai 2019 pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 noiembrie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-11-12
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2024/2019
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 21 februarie 2019 sub nr. x/2019/a1* pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, petentul A. a formulat recurs împotriva încheierii din 20
ÎCCJ 2024-02-12
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 19/2024
11 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Instanța de revizuire a constatat că hotărârile invocate de către revizuient ca potrivnice sunt Decizia nr. 1561/16.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. x/2021, sentința civilă
ÎCCJ 2020-11-24
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2523/2020
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2020 asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 18 noiembrie 2019 sub nr. x/2019 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, A. a formulat r
ÎCCJ 2018-09-13
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 536/2019
și de Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 609/17.07.2018, a fost respins recursul ca inadmisibil. În c
ÎCCJ 2020-10-22
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2084/2020
. Prin încheierea din Camera de consiliu din 24 mai 2018, potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Potrivit do
Sursă