ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1804/2025

HOTĂRÂRE

21.10.2025

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1804/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 21 octombrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată la data de 7 mai 2024, pe rolul Judecătoriei Mediaș, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. Cluj Napoca pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună, în principal, obligarea pârâtei la înlocuirea produsului defect ușă glisantă de interior cu profil de aluminiu, model 4, culoare negru, sticlă transparentă, dimensiune 3270x2460 mm, 3 canate mobile + 1 buc fix și cu deschidere canate în cascadă cu unul nou, de aceeași calitate, formă și dimensiuni, sau în subsidiar, rezoluțiunea contractului încheiat, obligarea pârâtei să ridice produsul defect ușă glisantă de interior cu profil de aluminiu, model 4, culoare negru, sticlă transparentă, dimensiune 3270x2460 mm, 3 canate mobile + 1 buc fix și cu deschidere canate în cascadă de la imobilul reclamantului și să i se restituie prețul achitat în cuantum de 22.308 RON.

Cererea a fost întemeiată în drept pe art. 1270, art. 1650 și urm., art. 1672, art. 1716 și urm., art. 1522 C. civ.

I.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:

I.2.1. Prin sentința civilă nr. 1571 din 11 noiembrie 2024, Judecătoria Mediaș a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin cererea formulată se solicită, în principal, executarea contractului - înlocuirea produsului defect, iar în subsidiar rezoluțiunea contractului nr. x/13.09.2021.

Analizând contractul încheiat între părți, instanța a constatat că societatea pârâtă are calitatea de executant, iar reclamantul are calitatea de beneficiar și nu există mențiune referitoare la locul stabilit pentru executarea obligației de predare a produsului. Or, potrivit art. 1494 alin. (1) lit. c) C. civ., obligația de predare se face la sediul debitorului obligației, sediu ce se află în Cluj-Napoca.

A mai reținut instanța că, pentru a fi o competență alternativă, dispozițiile art. 113 pct. 3 C. proc. civ. pretind o clauză expresă, convenită de părți, referitoare la locul executării obligației pretinse, însă în contract nu există o astfel de clauză.

Așadar, având în vedere lipsa unei clauze concrete în contract din care să rezulte locul executării obligației, instanța a apreciat că este incident art. 107 alin. (1) C. proc. civ., instanța competentă fiind cea de la sediul pârâtei, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca.

I.2.2. Prin sentința civilă nr. 1990 din 4 aprilie 2025 Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de reclamantul A., a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Mediaș, a constatat ivit conflict negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj-Napoca a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul face referire la calitatea sa de consumator, prin raportare la pârâtă, ce are calitatea de profesionist, precum și că au fost invocate dispoziții referitoare la protecția consumatorului.

S-a mai observat faptul că, prin întâmpinare, pârâta menționează că reclamantul nu are calitatea de consumator, dar face referire la dispozițiile privind vânzarea produselor, dispoziții ce se referă la "consumator";

În consecință, având în vedere că ambele părți au făcut referire la dispozițiile legale din materia drepturilor consumatorilor, incidența acestora în cauză reprezentând un aspect ce ține de fondul cauzei, în stabilirea competenței teritoriale de soluționare a cauzei instanța a ținut seama de dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., text de lege ce instituie o competență alternativă, dispoziții în baza cărora reclamantul are alegerea între instanța de la domiciliul său și instanța de la domiciliul pârâtei. Or, în cauza de față, reclamantul a ales instanța de la domiciliul său, Judecătoria Mediaș, astfel că aceasta rămâne competentă să judece cauza.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ. și art. 136 din același act normativ Înalta Curte reține următoarele:

În speță, instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei.

Astfel, în timp ce Judecătoria Mediaș a reținut incidența dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Cluj-Napoca a aplicat art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

De asemenea, se constată că obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanșării conflictului negativ de competență, îl constituie cererea formulată de reclamantul A., prin care a solicitat, în principal, obligarea pârâtei B. S.R.L. la înlocuirea produsului defect ușă glisantă de interior, iar în subsidiar rezoluțiunea contractului încheiat, obligarea pârâtei să ridice produsul defect ușă glisantă de interior și să îi restituie prețul achitat în cuantum de 22.308 RON.

Între părți s-a încheiat un contract calificat de ambele părți ca fiind unul de prestări servicii, în temeiul căruia pârâta s-a obligat a livra și a monta o ușă și piesele necesare montajului.

În consecința acestor împrejurări, Înalta Curte reține că raportul juridic dedus judecății este acela dintre un profesionist și un consumator.

Noțiunea de profesionist este definită de art. 2 din Legea nr. 193/2000, ca fiind orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența legii, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 3 C. civ., sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.

Dispozițiile art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 definesc noțiunea de consumator, în sensul că "prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale".

Se mai reține că, în materia competenței teritoriale, regula generală este cea prevăzută la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În cauza pendinte însă, cererea de chemare în judecată are ca obiect repararea pagubei produse reclamantului consumator, situație în care sunt incidente prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 din același cod, mai este competentă instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

Fiind vorba despre o competență teritorială alternativă, reclamantul poate alege între instanțele competente, conform art. 116 C. proc. civ.. În raport cu cele arătate mai sus, domiciliul consumatorului reprezintă criteriul de determinare a competenței alternative, în afara instanțelor enumerate la art. 107 - 112 C. proc. civ., conform normei de trimitere din art. 113 alin. (1) din același cod.

În speță, Înalta Curte constată că reclamantul are calitatea de consumator în raporturile cu pârâta și a ales să sesizeze Judecătoria Mediaș, instanța în a cărei rază se află domiciliul său. Or, prin alegerea făcută de acesta, în considerarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanțe deopotrivă competente, reclamantul a învestit în mod legal această instanță cu soluționarea cauzei.

Așadar, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între instanțele deopotrivă competente, iar prin opțiunea justificată legal de dispozițiile art. 116 C. proc. civ. se stabilește pe deplin competența teritorială a instanței astfel sesizate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mediaș, aceasta fiind instanță în circumscripția căreia se află domiciliul consumatorului.