ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1272/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1272/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 5 iunie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:
Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 12.09.2023 în dosarul civil cu nr. de mai sus, reclamanții A. și B. S.R.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., să se dispună: rezoluțiunea parțială a contractului nr. x/06.08.2022 încheiat între reclamantul de rând 1, în calitate de consumator și beneficiar, pe de o parte, și pârâtă, în calitate de prestator, pe de altă parte, precum și rezoluțiunea parțială a contractului nr. x/03.10.2022 încheiat în numele și pe seama reclamantului de rând 1, în calitate de consumator și beneficiar, prin intermediul societății mandatate, reclamanta B. S.R.L., în mod proporțional cu partea din lucrările executate neconform de către pârâtă, conform concluziilor raportului de expertiză solicitat și care se va administra, respectiv repunerea părților în situația anterioară și obligarea la restituirea parțială a prețului achitat; obligarea pârâtei la achitarea dobânzii legale penalizatoare în favoarea reclamanților, aferente sumei datorate conform petitului 1, calculată de la data punerii în întârziere - 01.03.2023 - conform procesului-verbal de comunicare a notificării înregistrată cu nr. x/2023 la data de 22.02.2023 la B.E.J. D. și până la data achitării integrale și efective a sumei datorate conform petitului 1; obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamanților a contravalorii prejudiciului material cauzat ca urmare a executării neconforme, ce totalizează suma de 98.003,59 RON și care se compune din: suma de 89.790,51 RON reprezentând circa 80% din contravaloarea totală a materialelor achiziționate și prelucrate neconform de pârâtă (și care se compune din suma de 12.000 euro, echivalentul sumei de 59.389,20 RON), achitată de reclamantul de rând 1 în beneficiul societății mandatate - reclamanta B. S.R.L., ca urmare a refacturării contravalorii materialelor, și suma de 30.401,31 RON reprezentând parte din prețul materialelor achitat de societatea reclamantă, conform facturilor fiscale și dovezilor de plată anexate; suma de 6.206,84 RON cu titlu de costuri achitate de reclamanta de rând 2 cu ocazia asigurării cazării, meselor, diurnei și transportului prepușilor desemnați de pârâtă în vederea executării montajului obiectelor de mobilier livrate, în baza facturii emise de pârâtă; suma de 2.006,24 RON (echivalentul a 404,60 euro, conform cursului oficial al B.N.R. la data plății), reprezentând cheltuieli de transport achitate de reclamantul de rând 1 în vederea predării-primirii și transportării bunurilor rămase în posesia pârâtei, conform facturii;
De asemenea, obligarea pârâtei la achitarea dobânzii legale penalizatoare în favoarea reclamanților, aferentă sumelor de la petitul 3, calculată de la data introducerii acțiunii și până la data achitării integrale și efective a tuturor sumelor datorate conform petitului 3. Obligarea pârâtei la achitarea sumei de 2.000 euro sau a echivalentului în RON conform cursului oficial al B.N.R. din data plății, în favoarea reclamantului de rând 1, în calitate de beneficiar, cu titlu de prejudiciu moral suferit de reclamantul de rând 1 ca urmare a executării neconforme. Obligarea pârâtei la achitarea, în favoarea reclamantului de rând 1, a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, inclusiv cheltuielile ocazionate cu redactarea și transmiterea Notificării menționate anterior.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința civilă nr. 6322/2024 din data de 19 decembrie 2024, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2023, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de reclamanții A. și B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., având ca obiect rezoluțiunea contractului, în favoarea Judecătoriei Timișoara. În motivare, instanța a reținut că, deși reclamantul A. are calitatea de consumator, reclamanta B. S.R.L. este o societate comercială, parte în contractul a cărui rezoluțiune se solicită, motiv pentru care nu sunt aplicabile dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., ci cele ale art. 107 alin. (1), astfel încât competența teritorială aparține Judecătoriei Timișoara, în circumscripția căreia își are sediul pârâta.
Prin sentința civilă nr. 10.720/2025 din data de 15 aprilie 2025, pronunțată de Judecătoria Timișoara în același dosar, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. Instanța a reținut că dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. conferă consumatorului dreptul de a sesiza instanța de la domiciliul său, iar prezența în cauză a unui co-reclamant profesionist nu este de natură să înlăture această competență, câtă vreme reclamantul-consumator solicită rezoluțiunea propriului contract.
În consecință, s-a constatat existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Timișoara, fiind sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționare.
Ca urmare a ivirii conflictului negativ de competență, Judecătoria Timișoara a dispus suspendarea judecății cauzei și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Soluționând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Timișoara, Înalta Curte stabilește că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Cluj-Napoca.
Astfel, prin sentința civilă nr. 6322/2024 din 19 decembrie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, declinând competența în favoarea Judecătoriei Timișoara, motivând că unul dintre reclamanți este o societate comercială, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ci cele ale art. 107 alin. (1), competența aparținând instanței de la sediul pârâtei.
Prin sentința civilă nr. 10.720/2025 din 15 aprilie 2025, Judecătoria Timișoara a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența înapoi către Judecătoria Cluj-Napoca. Instanța a reținut că simpla prezență a unui co-reclamant profesionist nu afectează dreptul consumatorului de a beneficia de protecția conferită de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., competența aparținând instanței de la domiciliul consumatorului.
Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "este competentă instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor". Această dispoziție consacră o competență alternativă specială destinată să protejeze consumatorul, conferindu-i acestuia o poziție procesuală privilegiată prin dreptul de alegere a instanței competente.
De asemenea, art. 116 C. proc. civ. stipulează că în cazul existenței mai multor instanțe deopotrivă competente, alegerea aparține reclamantului. Din actele dosarului rezultă că reclamantul A., persoană fizică, are calitatea necontestată de consumator și a solicitat rezoluțiunea unui contract încheiat cu un profesionist, domiciliul său fiind în raza teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Înalta Curte subliniază că simpla împrejurare că există și un co-reclamant profesionist (B. S.R.L.) nu poate avea ca efect limitarea sau eliminarea dreptului consumatorului de a beneficia de competența alternativă specială conferită de lege. O interpretare contrară ar contraveni principiului protecției consumatorului consacrat la nivel național și european și ar limita nejustificat drepturile procedurale ale consumatorului.
Această concluzie este susținută și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care impune ca normele care stabilesc drepturi în favoarea consumatorilor să fie interpretate extensiv și să nu fie restrânse decât în mod expres și justificat de lege, potrivit art. 169 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că Uniunea contribuie la protecția consumatorilor și garantează nivelul ridicat al acestei protecții în cadrul politicilor sale.
Această interpretare este susținută și de motivarea Judecătoriei Timișoara, care a subliniat că, în contextul relațiilor comerciale dintre profesioniști și consumatori, consumatorii beneficiază de o protecție procedurală specială datorată dezechilibrului economic și juridic preexistent la încheierea contractului.
Astfel, la determinarea competenței, prevalează calitatea reclamantului de consumator față de calitatea celorlalți participanți profesioniști la litigiu.
Având în vedere aceste argumente, Înalta Curte apreciază că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze cauza, întrucât reclamantul-consumator și-a exercitat opțiunea conferită de lege pentru instanța domiciliului său, opțiune pe care nu o poate înlătura prezența unui alt reclamant profesionist.
Pentru toate aceste considerente, conflictul negativ de competență se soluționează stabilind că instanța competentă să judece cauza este Judecătoria Cluj-Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 iunie 2025.