ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1453/2025

Ședința publică din data de 16 septembrie 2025

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 22.03.2018 pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr. x/2018, contestatorul Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei", în contradictoriu cu intimata A. a contestat executarea silită ce formează obiectul dosarului de executare nr. 1138/2017 al BEJ B.. De asemenea, a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare și întoarcerea executării silite.

Prin sentința civilă nr. 5775/25.05.2018 pronunțată de Judecătoria Constanța a fost respinsă ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de intimat, fiind admisă în parte contestația la executare formulată de către contestatorul Spitalul Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei în contradictoriu cu intimata A., în sensul anulării executării silite declanșată în dosarul de executare nr 1138/2017 al BEJ B.. Totodată, s-a dispus restabilirea situației anterioare prin restituirea sumelor încasate și consemnate la C. prin intermediul BEJ B., fiind respinsă cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.

Prin decizia civilă nr. 923 din data de 14 mai 2019, pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018 a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta pârâtă A. împotriva sentinței civile nr. 5775/25.05.2018 pronunțată de Judecătoria Constanta în dosarul civil nr. x/2018, in contradictoriu cu intimatul reclamant Spitalul Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei.

II. Calea de atac formulată în cauză și procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție

Împotriva deciziei civile nr. 923 din data de 14 mai 2019, pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, pârâta A. a exercitat calea extraordinară de atac a revizuirii.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 16 iulie 2019 și repartizată aleatoriu completului CF x.

La termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2019, Înalta Curte a invocat faptul că decizia atacată cu revizuire a rămas definitivă la data pronunțării, 14 mai 2019, iar cererea de revizuire a fost expediată prin firma de curierat D. la data de 15 iulie 2019, cu depășirea termenului de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Față de această împrejurare, Înalta Curte a înțeles să invoce, din oficiu, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce privește instituirea termenului de o lună pentru exercitarea revizuirii, care începe a curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, atunci când aceasta devine definitivă la data pronunțării ei.

Prin încheierea din data de 23 ianuarie 2020 pronunțată în dosarul asociat x/2019 a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin încheierea din data 23 ianuarie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019 s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Prin Hotărârea Colegiului de conducere al ICCJ nr. 8 din data de 27.01.2021 prin care a fost aprobată desființarea completului de judecată cu nr. 6 din cadrul secției I civile, începând cu data de 1 martie 2021 și repartizarea ciclică a dosarelor între celelalte completuri de judecată iar prin Hotărârea Colegiului de conducere al ICCJ nr. 33 din data de 31.03.2021 a fost aprobată "(...) prorogarea efectelor Hotărârii Colegiului de conducere nr. 8 din 27 ianuarie 2021, până la data de 09.04.2021".

Prin procesului-verbal de repartizare prin metoda sistemului ciclic a dosarelor rămase pe rolul completelor de judecată noul C. proc. civ. cu nr. 6 întocmit în data de 09.04.2021, prezentul dosar a fost repartizat completului de judecată "Completul filtru nr. 2" (Completul nr. 2 noul C. proc. civ.).

La data de 22 mai 2025 a fost comunicată la dosarul cauzei Decizia nr. 576 din data de 31 octombrie 2024 pronunțată de Curtea Constituțională prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 și alin. (4) C. proc. civ.

Prin rezoluția din data de 27 mai 2025 a fost stabilit termen de judecată în ședință publică din data de 16 septembrie 2025, cu citarea părților în vederea repunerii cauzei pe rol și pentru soluționarea cererii de revizuire.

Decizia Curții Constituționale nr. 576 din data de 31 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 585 din data de 24.06.2025.

Invocând incidența cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (8) coroborate cu dispozițiile art. 513 C. proc. civ., revizuenta a solicitat anularea deciziei civile nr. 923 din data de 14 mai 2019, pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018 prin raportare la autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 455/19.10.2016 pronunțată de către Curtea de Apel Constanta în cadrul dosarului nr. x/2015

În motivarea cererii de revizuire s-a arătat că, potrivit celor stabilite cu autoritate de lucru judecat în cuprinsul deciziei nr. 455/2016, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei se încadrează în sfera instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii.

În acest sens, a arătat revizuenta, considerentul pentru care s-a admis apelul și s-a emis decizia ce reprezintă titlul executoriu și a cărei anulare o solicită este reprezentat tocmai de faptul că sursa de finanțare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei este din surse proprii. Față de această reținere, a cărei autoritate de lucru judecat nu poate fi încălcată, instanța de apel, în cadrul dosarului nr. x/2018, nu putea reține incidența dispozițiilor O.U.G. nr. 57/2015, dat fiind faptul că nu sunt îndeplinite condițiile privind finanțarea de la bugetul de stat.

În opinia revizuentei, acest aspect al sursei de finanțare nu poate fi negat atâta timp cât se bucură de autoritate de lucru judecat. Nici natura tichetelor de masă nu mai poate fi repusă în discuție, existând deja stabilite, în același titlu executoriu, toate mențiunile.

Astfel, revizuenta a arătat că își limitează argumentele exclusiv asupra admisibilității cererii de revizuire, dat fiind faptul că prin soluția pronunțată în apel de către Tribunalul Constanța s-a încălcat autoritatea de lucru judecat privind sursa de finanțare a spitalului.

Considerentul pentru care Curtea de Apel a admis apelul și a obligat spitalul la plata contravalorii tichetelor de masă a fost faptul că este finanțat din venituri proprii, iar Tribunalul Constanța a admis apelul în contestația la executare și a dispus întoarcerea executării silite pentru întreaga sumă având în vedere art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, respectiv plata din bugetul public.

Prin notele de ședință depuse la data de 16 septembrie 2025, intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" Constanța a invocat excepția perimării cererii ce face obiectul prezentei cauze motivat de faptul că decizia Curții Constituționale nr. 576/2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a fost pronunțată la data de 31.10.2024, în raport de prevederile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

În acest sens, a arătat că termenul de perimare de 6 luni a început să curgă la data de 31.10.2024, data pronunțării deciziei Curții Constituționale, ce s-a împlinit la data de 30.04.2024.

Intimatul a solicitat respingerea cererii de repunere pe rol în contextul în care suspendarea a fost dispusă în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., neputând opera o repunere pe rol, din oficiu de către instanța de judecată.

Prin notele de ședință, intimatul a solicitat respingerea ca tardivă a cererii de revizuire întrucât aceasta a fost depusă cu depășirea termenului de o lună de la data pronunțării deciziei civile nr. 923 din 14 mai 2019 de către Tribunalul Constanța, termen imperativ prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pe fond, a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată, motivat de faptul că nu există contradicție între hotărârea Curții de Apel Constanța și hotărârea definitivă pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Concluzionând, intimatul a solicitat respingerea cererii de revizuire ca tardivă, inadmisibilă iar în subsidiar ca nefondată, cu obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată.

III. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

III.1. În ceea ce privește excepția perimării invocată de către intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" Constanța, Înalta Curte urmează a o respinge, pentru următoarele considerente:

În prezenta cauză excepția de neconstituționalitate a fost invocată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, astfel cum rezultă din consemnările încheierii de ședință din data de 23 ianuarie 2020. Totodată, fost dispusă suspendarea judecății, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției invocate.

Contrar susținerilor intimatului pârât, în această situație repunerea pe rol nu poate fi solicitată doar de părțile în litigiu. Pornind de la premisa că suspendarea cauzei constituie o sistare cu caracter temporar a judecății, art. 415 C. proc. civ. prevede expres ipotezele în care se reia judecata unei cauze suspendate atunci când motivul care a generat suspendarea a încetat să mai existe.

Judecata unei cauze suspendate se reia: prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, atunci când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor (art. 415 pct. 1 C. proc. civ. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6 C. proc. civ. (art. 415 pct. 2 C. proc. civ.); din oficiu, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. după pronunțarea hotărârii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) și (4) C. proc. civ., după pronunțarea hotărârii de către Înalta Curte de Casație și Justiție (art. 415 pct. 3 C. proc. civ.).

Totodată, art. 415 pct. 4 C. proc. civ. dispune că reluarea judecății se poate dispune prin alte modalități prevăzute de lege.

Astfel, legiuitorul român a stabilit că există și alte modalități prevăzute de lege prin care se poate relua judecata, fără a le enumera în mod exhaustiv. În unele cazuri instanța reia din oficiu judecarea cauzei, iar în altele o va putea dispune doar la cererea părților.

În situația în care judecarea cauzei este suspendată (facultativ) în vederea soluționării de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate ridicată în procesul respectiv, după pronunțarea deciziei Curții Constituționale, cauza trebuie repusă pe rol din oficiu.

Această ipoteză se aseamănă cu alte situații în care suspendarea cauzei este dispusă în vederea dezlegării unei probleme de drept cu caracter prejudicial, precum trimiterea preliminară reglementată de art. 267 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) ori suspendarea facultativă reglementată de art. 520 alin. (4) C. proc. civ., până la dezlegarea unei sesizări prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizare care ridică aceeași chestiune de drept cu cea relevantă în cauza aflată pe rol.

În cazul în care pricina se suspendă până la dezlegarea unui alt litigiu cu caracter individual, care ar avea o înrâurire hotărâtoare prin statuarea asupra existenței ori inexistenței unui drept subiectiv civil decisiv pentru cauza aflată pe rol, iar suspendarea a fost apreciată ca oportună din perspectiva dreptului fundamental la un proces echitabil, desfășurat într-un termen rezonabil (art. 21 alin. (3) din Constituție), respectiv ipoteza reglementată de art. 413 pct. 1 C. proc. civ., repunerea pe rol va avea loc doar la cererea părții interesate.

Dimpotrivă, în ipotezele menționate anterior, în care se urmărește dezlegarea unei chestiuni prejudiciale importante ori decisive în cauza aflată pe rol, fiind sesizate CJUE, Curtea Constituțională ori Înalta Curte de Casație și Justiție, repunerea pe rol se va face din oficiu - ceea ce nu exclude desigur cererea părții interesate - indiferent dacă suspendarea era obligatorie ori numai facultativă.

Această soluție rezultă de altfel și din Decizia în interesul legii nr. 2/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., în cazul suspendării facultative, dispuse de instanță în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanțe naționale sau a unei instanțe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunțării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului.

Soluția și considerentele acestei decizii deopotrivă sunt relevante, mutatis mutandis, și în ipoteza de față.

Obligația instanței de a repune din oficiu cauza pe rol are o importantă semnificație în aprecierea eventualei conduite a părților care nu au formulat ele însele cererea de repunere pe rol înăuntrul termenului de perimare, întrucât dacă un act de procedură trebuia a fi efectuat din oficiu nu poate opera perimarea.

În acest sens sunt dispozițiile art. 416 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive ce nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată."

În acest context, trebuie precizat că obligația instanței de a dispune repunerea cauzei pe rol din oficiu, în situația de față, nu înlătură dreptul oricăreia dintre părți de a solicita redeschiderea procesului prin formularea unei cereri de reluare a judecății.

Prin urmare, ori de câte ori un act de procedură trebuie efectuat din oficiu, părților nu li se poate reține vreo culpă pentru rămânerea dosarului în nelucrare, astfel încât, constatându-se îndeplinită această condiție împreună cu aceea a trecerii unui termen de 6 luni de la rămânerea cauzei în nelucrare, să fie posibilă aplicarea sancțiunii procedurale a perimării.

Pe cale de consecință, Înalta Curte urmează a respinge excepția perimării invocată de către intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" Constanța.

III.2. În ceea ce privește excepția tardivității cererii de revizuire, Înalta Curte reține următoarele.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În cauză, se solicită anularea civile nr. 923 din data de 14 mai 2019, pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, ca fiind contrară deciziei civile nr. 455/19.10.2016 pronunțată de către Curtea de Apel Constanta în cadrul dosarului nr. x/2015

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, pentru cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Conform dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive "hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs".

În speță, decizia atacată cu revizuire, a fost pronunțată în soluționarea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 5775/25.05.2018 pronunțată de Judecătoria Constanța într-o cauză având ca obiect contestație la executare referitoare la executarea silită efectuată în dosarul de executare silită nr. x/2017 al BEJ B..

Or, potrivit art. 718 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condițiile dreptului comun"

Pe cale de consecință, nefiind o hotărâre pronunțată în cazurile de excepție prevăzute de art. 718 alin. (1) decizia civilă ce face obiectul revizuirii a rămas definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. definitivă la data pronunțării, 14 mai 2019, motiv pentru care termenul legal pentru exercitarea căii de atac, calculat conform regulii conținute în art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la 14 iunie 2019.

Cererea de revizuire a fost expediată de revizuentă prin firma de curierat D. la data de 15 iulie 2019, cu depășirea termenului de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Legea sancționează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac, sens în care sunt de observat și dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Având în vedere și considerentele Curții Constituționale din Decizia nr. 576/2024 prin care a fost respinsă ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate art. 511 alin. (1) pct. 8 și alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speță, revizuenta a încălcat prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece a formulat cererea cu depășirea termenului legal prevăzut de textul menționat, împrejurare față de care, dată fiind prioritatea soluționării excepției de tardivitate, chestiunea inadmisibilității precum și celelalte aspecte învederate prin cererea de revizuire nu vor mai fi analizate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca neîntemeiată excepția perimării cererii de revizuire.

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 923 din data de 14 mai 2019, pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2025.