ÎCCJ, decizie (scj.ro #235017)

Ajutor public judiciar. Eșalonarea taxei judiciare de timbru. Anularea apelului ca netimbrat. Nelegalitate

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura contencioasă. Judecata

Index alfabetic: ajutor public judiciar

eșalonarea taxei de timbru

O.U.G. nr. 80/2013, art. 41, art. 44

C.proc.civ., art. 470 alin. 3

CEDO, art. 6

Din conținutul dispozițiilor art. 41 și ale art. 44 din O.U.G. nr. 80/2013 rezultă că încheierea de încuviințare a cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, cum este și cea prin care s-a eșalonat plata taxei de timbru în cadrul mai multor rate, cu termene de plată succesive, reprezintă titlu executoriu, fiind prevăzută o procedură specială pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite, în sarcina organelor competente ale unităților fiscale teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.

Prin urmare, în condițiile în care organele fiscale au atât dreptul, cât și obligația de a urmări și pune efectiv în executare dispoziția de plată a tranșelor din taxa judiciară de timbru eșalonată, în cazul neîndeplinirii obligației de achitare a ratei corespunzătoare din taxa judiciară de timbru la termenele stabilite, instanța de judecată nu numai că nu poate aplica, în mod legal, sancțiunea nulității pentru netimbrare, dar nici nu mai are competența de a face verificări sub acest aspect, dezînvestindu-se din momentul în care a pronunțat încheierea prin care cererea de ajutor public judiciar a fost admisă și eșalonată taxa judiciară de timbru aferente fazei procesuale a apelului.

I.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 1820 din 22 octombrie 2025

I. Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului I Secția I civilă în data de 29.04.2022, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul identificat în antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 11.03.2015, modificat prin actul adițional din 30.08.2015, constând în imobil apartament nr. 4 bl E2, et. 1, compus din 3 camere și dependințe, în suprafață construită de 119,60 mp, suprafață utilă de 100,43 mp, compus din 1 hol, 2 bai, 2 dormitoare, 1 cameră de zi, 2 balcoane, împreună cu cota parte aferentă din dreptul de proprietate indiviză asupra părților din construcție aflate în folosința comună, perpetuă și forțată a tuturor coproprietarilor blocului și împreună cu o cotă indiviză din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției Bloc E2, situată în intravilanul municipiului Bacău, nr. cadastral x, CF x precum și constituirea în favoarea imobilului ce face obiectul antecontractului, ca fond dominant, o servitute de trecere cu titlu gratuit și pe durată nedeterminată asupra drumului de acces spre calea publică, reprezentată de suprafața de teren de 3.773 mp situată la aceeași adresă.

Hotărârea primei instanțe a fondului

Prin sentința civilă nr. 565 din 23.07.2024, pronunțată de Tribunalul Bacău – Secția I civilă, a fost admisă în parte acțiunea astfel cum a fost precizată și completată, formulată de reclamanții A. și B.

A fost perfectat antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 11.03.2015 modificat prin actul adițional din 30.08.2015 încheiate între pârâtă, în calitate de vânzător, și reclamanți, în calitate de cumpărători, cu privire la:

- apartament nr. 4 bl E2, et. 1, compus din 3 camere și dependințe, în suprafață construită de 119,60 mp, suprafață utilă de 100,43 mp, compus din 1 hol, 2 bai, 2 dormitoare, 1 cameră de zi, 2 balcoane, împreună cu cota parte aferentă din dreptul de proprietate indiviză asupra părților din construcție aflate în folosința comună, perpetuă și forțată a tuturor coproprietarilor blocului și împreună cu o cotă indiviză din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției Bloc E2, situată în intravilanul municipiului Bacău, nr. cadastral x, CF x.

- constituirea în favoarea imobilului a unei servituți de trecere cu titlu gratuit și pe durată nedeterminată asupra drumului de acces spre calea publică, drum in suprafață de 3773 m.p. înscris  in CF x.

A fost obligată pârâta să efectueze demersurile de radiere a sarcinilor și interdicțiilor înscrise in CF x asupra acestui imobil.

A fost respinsă cererea ca perfectarea antecontractului să aibă loc asupra imobilului liber de orice sarcini sau servituți.

A fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 17500 lei cheltuieli de judecată.

Hotărârea instanței de apel

Prin decizia civilă nr. 769 din 18.12.2024, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a admis excepția netimbrării.

A anulat apelul civil formulat de apelanta-pârâtă S.C. C. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 565/2024, pronunțate de Tribunalul Bacău - Secția I civilă, ca netimbrat.

A obligat apelanta la plata sumei de 2000 lei, în temeiul art. 459 alin. (2) C.proc.civ., către intimat, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 769/2024 a Curții de Apel Bacău a declarat recurs pârâta S.C. C. S.R.L.

Prin motivele de recurs aceasta a susținut că, prin încheierea din 18.11.2024, Curtea de Apel Bacău a admis cererea de reexaminare împotriva încheierii date asupra cererii de ajutor public judiciar formulată de aceasta, dispunând eșalonarea plății taxei judiciare de timbru în sumă de 6.300 lei în 6 tranșe egale, a câte 1.050 lei.

Prin decizia atacată, instanța a anulat, ca netimbrat apelul declarat de aceasta, apreciind greșit că obligația de plată a taxei judiciare de timbru nu a fost îndeplinită. Astfel, până la termenul de judecată din 18.12.2024, tranșele în valoare de 1050 lei au fost achitate, omițându-se doar depunerea ordinelor de plată la dosar.

Arată recurenta că, în data de 29.11.2024, a achitat suma de 1050 lei, aferentă primei tranșe, conform chitanței nr. 123889  (6) emisă la acea dată.

Totodată, în data de 04.12.2024 a fost achitată cea de-a doua tranșă din taxa judiciară de timbru, astfel cum reiese din chitanța nr.124944 (29).

Inclusiv ulterior pronunțării, la 20.01.2025, a achitat a treia tranșă de 1050 lei, astfel cum reiese din chitanța nr. 10999 (50).

Mai mult, tranșele stabilite de instanța de judecată au fost comunicate Direcției Economice – Impozite și Taxe Locale Bacău, care urmărea îndeplinirea obligațiilor de plată, sens în care nu a mai considerat necesar aducerea la cunoștința instanței despre efectivitatea realizării respectivelor plăți.

Pe cale de consecință, solicită casarea deciziei civile recurate, respingerea excepției netimbrării apelului, cu constatarea lipsei culpei acesteia și, pe cale de consecință, înlăturarea și a obligației de plată a cheltuielilor de judecată aferente judecății în apel, stabilite în sarcina sa.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 486 C.proc.civ.

Intimații B. și A. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare iar, în subsidiar, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentei în data de 07.04.2025, acesta din urmă formulând răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererilor intimaților și admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, precum și actele și lucrările dosarului, pe baza criticilor formulate prin motivele de recurs și prin raportare la dispozițiile legale aplicabile în cauză, se apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Prin memoriul de recurs, pârâta critică decizia recurată, susținând că greșit a fost anulat ca netimbrat apelul său, câtă vreme acesteia i-a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma eșalonării taxei judiciare de timbru, și a realizat plata tranșelor stabilite de instanță. Mai mult, Direcția de Impozite și Taxe Locale Bacău este instituția care se asigură de respectarea respectivelor obligații de plată.

Înalta Curte constată că această critică poate fi circumscrisă motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ., din perspectiva căruia urmează a fi analizat recursul.

Verificând legalitatea deciziei recurate, Înalta Curte constată că, prin decizia atacată, instanța de apel a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâta S.C. C. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 565 din 23.07.2024, pronunțate de Tribunalul Bacău - Secția I civilă.

Astfel, la termenul de judecată din 18.12.2024, curtea de apel a invocat, din oficiu, excepția netimbrării căii de atac, reținând că, prin rezoluția din data de 02.09.2024, s-a stabilit în sarcina apelantei obligația de achitare, în mod provizoriu, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.300 lei, precum și că, urmare a formulării cererii de acordare a facilităților pentru plata taxelor judiciare de timbru și a cererii de reexaminare împotriva încheierii prin care ajutorul public judiciar a fost admis doar în parte, pârâtei i-a fost eșalonată taxa judiciară de timbru în sumă de 6.300 lei, în șase tranșe egale a câte 1.050 lei fiecare.

Totodată, a reținut instanța că apelantei i-a fost pusă în vedere obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac exercitate, însă că aceasta nu și-a îndeplinit obligația până la termenul de judecată din 18.12.2024, nefiind depuse la dosar dovezile de achitare a tranșelor de plată, astfel cum au fost stabilite prin încheierea din 18.11.2024.

Analizând legalitatea hotărârii curții de apel, în raport cu criticile recurentei, prin care se justifică nedepunerea la dosar a dovezilor de plată a tranșelor din taxa judiciară de timbru care fusese eșalonată pentru un termen de 6 luni, de existența unui titlu executoriu ale cărui dispoziții sunt aduse la îndeplinire prin grija Direcției de Impozite și Taxe Locale, iar nu a instanței de judecată, Înalta Curte constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise.

Astfel, potrivit art. 44 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru,

”(1) În cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul sau termenele de plată și cuantumul ratelor.

(2) Eșalonarea plății taxelor judiciare se poate face pe parcursul a cel mult 24 luni și pentru maximum 12 termene.

(3) În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite.”

În conformitate cu dispozițiile art. 41 din aceeași ordonanță, „ (1) Executarea creanțelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele de executare ale unităților administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (1), potrivit dispozițiilor legale privind executarea creanțelor fiscale și procedurii prevăzute de aceste dispoziții.

(3) În vederea executării creanțelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanțele judecătorești vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1)”.

Din aceste texte de lege rezultă că încheierea de încuviințare a cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, cum este și cea prin care s-a eșalonat plata taxei de timbru în cadrul mai multor rate, cu termene de plată succesive, reprezintă titlu executoriu, fiind prevăzută o procedură specială pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite, în sarcina organelor competente ale unităților fiscale teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.

Ca atare, nu îi mai revine instanței judecătorești care a încuviințat cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru obligația de a verifica achitarea la scadență a ratelor corespunzătoare din taxa de timbru datorată și aplicarea sancțiunii corespunzătoare în cazul neîndeplinirii obligației.

De asemenea, atâta timp cât organele de executare ale unităților teritoriale din circumscripția teritorială a instanței sesizate de reclamant sunt împuternicite să execute silit dispozițiile din încheierea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, cu finalitatea satisfacerii taxei de timbru datorate, nu se mai justifică aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 470 alin. (3) C.proc.civ., potrivit căruia neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu nulitatea cererii de apel.

Ca urmare, odată ce instanța de judecată a încuviințat petentei cererea de eșalonare a plății taxei judiciare de timbru, plata ratelor lunare stabilite în sarcina recurentei este o chestiune ce ține de executarea obligației de plată sau, dacă se impune, de executarea silită a hotărârii, care se efectuează de către organele fiscale abilitate în acest sens.

Așadar, raportat la cazul de față, dacă petenta căreia i s-a încuviințat cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru nu ar fi achitat rata corespunzătoare din taxa judiciară de timbru la termenele stabilite prin încheierea de reexaminare a ajutorului public judiciar din data de 18.11.2024 a Curții de Apel Bacău, organele fiscale aveau prerogativa de a declanșa procedura executării silite a încheierii ce constituie titlu executoriu, astfel cum s-a arătat mai sus, instanței de judecată nefiindu-i permis să dispună această sancționare a petentei, prin anularea cererii cu a cărei soluționare a fost învestită.

Altfel supus, în condițiile în care organele fiscale au atât dreptul cât și obligația de a urmări și pune efectiv în executare dispoziția de plată a tranșelor din taxa judiciară de timbru eșalonată, instanța de judecată nu numai că nu putea aplica, în mod legal, sancțiunea nulității pentru netimbrare, întrucât îndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru urma a se realiza cu certitudine, benevol sau prin executare silită, dar nici nu mai avea competența de a face verificări sub acest aspect, dezînvestindu-se din momentul în care a pronunțat încheierea de reexaminare a ajutorului public judiciar, prin care cererea petentei a fost admisă și redusă și eșalonată taxa judiciară de timbru aferente fazei procesuale a apelului.

Această concluzie apare ca fiind justificată și din perspectiva faptului că durata unei faze procesuale poate să depășească termenul stabilit pentru plata ultimei rate eșalonate, astfel încât instanța de judecată nu ar mai putea sancționa neplata, spre exemplu, a tranșelor din taxa judiciară de timbru devenite scadente după pronunțarea hotărârii.

Reglementările din dispozițiile art. 41 și 44 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt speciale, și derogatorii de la prevederile art. 470 alin. (3) C.proc.civ., care reprezintă dreptul comun în materia sancțiunii aplicate pentru neachitarea taxelor de timbru până la termenul stabilit de către instanța de judecată.

În consecință, în temeiul 496 alin. (1) și (2) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ., constatând că instanța de apel nu avea prerogativa de a verifica modalitatea de aducere la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin încheierea de eșalonare a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina petentei S.C. C. S.R.L. și, deci, de a aplica sancțiunea nulității pentru netimbrarea cererii de apel a apelantei-petente, reținând și incidența art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care reglementează dreptul de acces la justiție, Înalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecarea fondul apelului la Curtea de Apel Bacău.