ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1526/2025

Ședința publică din data de 21 octombrie 2025

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 03 noiembrie 2022, pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2022, reclamantul A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., reintegrarea în funcțiile de șef departament și președinte-membru al consiliului de administrație al C. S.A., funcții deținute anterior condamnării prin sentința penală nr. 274/2013; obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale aferente perioadei cuprinse între 04 noiembrie 2019 și până la reintegrarea efectivă, respectiv indemnizația cuvenită președintelui consiliului de administrație; obligarea pârâtei la plata contribuțiilor sociale către stat (inclusiv pensie pilonul II), ca diferență între salariul unui șef departament și salariul încasat; obligarea pârâtei să-i achite primele și bonusuri acordate, respectiv alte beneficii, ca diferență între cele acordate unui șef departament și cele acordate efectiv, aferente perioadei 4 noiembrie 2019 și până la data reintegrării efective; indexarea sumelor cuvenite cu rata inflației și dobânda penalizatoare practicată de B.N.R, aferentă sumelor de care a fost privat în perioada 04 noiembrie 2019 și până la data reintegrării efective; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea cauzei deduse judecății.

Prin cererea înregistrată la 17 ianuarie 2023, reclamantul a solicitat introducerea în cauză a societății C. S.A., solicitând să se dispună nulitatea absolută în sensul desființării art. 1-3 din hotărârea nr. 10/12.11.2013 a adunării generale a acționarilor a C. S.A. privind revocarea din funcția de președinte al consiliului de administrație, reintegrarea în funcția de președinte/membru al consiliului de administrație, cu plata tuturor drepturilor și a beneficiilor ce i se cuvin pentru această funcție; obligarea pârâtei C. S.A. la plata tuturor drepturilor de care nu a beneficiat, pentru funcția de președinte al consiliului de administrație, începând cu data de 4 noiembrie 2019 până la reintegrarea efectivă în funcția respectivă (salariul lunar net, prime, bonusuri, alte beneficii cuvenite, indexate și actualizate în funcție de rata inflației și de dobânda penalizatoare practicată de B.N.R., aferente fiecărei sume, până la reintegrarea efectivă); de asemenea, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

În contradictoriu cu pârâta B. S.A., a solicitat să se constate nulitatea absolută în sensul desființării actului adițional nr. x/19.02.2013 al contractului individual de muncă cu nr. x/31.05.2021 prin care a fost schimbat din funcția de șef departament în funcția de execuție de inginer; reintegrarea în funcția de șef departament, cu plata tuturor drepturilor aferente acestei funcții începând cu data de 04.11.2019 și până la reintegrarea efectivă (salariul lunar net, prime, bonusuri, alte beneficii, indexate și actualizate în funcție de rata inflației și de dobânda penalizatoare practicată de B.N.R., care să se calculeze și să se achite începând cu data de 4 noiembrie 2019 până la reintegrarea efectivă); de asemenea, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 321 din data de 16 martie 2023, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea actului adițional nr. x la C.I.M. nr. 3938/31.05.2021, reintegrarea reclamantului în funcția de șef departament și obligarea pârâtei B. S.A. la plata drepturilor aferente acestei funcții și a dispus formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 04.05.2023; a admis excepția necompetenței materiale funcționale a secției conflicte de muncă și asigurări sociale cu privire la capătul de cerere precizat, având ca obiect nulitatea art. 1-3 din hotărârea A.G.A. nr. 10/12.11.2013, reintegrarea reclamantului în funcția de președinte al consiliului de administrație al C. S.A. și acordarea drepturilor bănești aferente acestei funcții și a declinat competenta de soluționare a acestui capăt de cerere în favoarea secției a II-a civilă, din cadrul Tribunalului Gorj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă la data de 25.04.2023 sub nr. x/2022*.

Prin sentința civilă nr. 38 din 16 aprilie 2024, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. S.A. și a respins acțiunea în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind introdusă față de o persoană ce nu are calitate procesuală pasivă; a admis excepția inadmisibilității cererii privind anularea hotărârii nr. 10/12.11.2013 a Adunării Generale a Acționarilor a C. S.A. și a respins acesta capăt de cerere ca inadmisibil; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. S.A. și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocate de pârâta C. S.A. prin întâmpinare; a respins, ca nefondate, cererile reclamantului A. privind reintegrarea în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al pârâtei C. S.A., cu plata tuturor drepturilor si beneficiilor aferente.

Împotriva acestei soluții, a declarat apel reclamantul A., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prin decizia civilă nr. 158/2025 din data de 26 martie 2025, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins apelul declarat de reclamant, ca nefondat.

Împotriva acestei soluții, a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare, apreciind că sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă C. S.A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de judecată din data de 21 octombrie 2025, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității, excepție invocată din oficiu.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., în art. 457.

În litigiul pendinte, s-a dedus judecății o cerere vizând constatarea nulității absolute a dispozițiilor cuprinse la art. 1-3 din hotărârea nr. 10/12.11.2013 a adunării generale a acționarilor a C. S.A. privind revocarea reclamantului A. din funcția de președinte al consiliului de administrație, reintegrarea sa în funcția din care a fost revocat și plata tuturor drepturilor și a beneficiilor ce i se cuvin pentru această funcție, începând cu data de 4.11.2019 până la reintegrarea efectivă în funcția respectivă (salariul lunar net, prime, bonusuri, alte beneficii cuvenite, indexate și actualizate în funcție de rata inflației și de dobânda penalizatoare practicată de B.N.R., aferentă fiecărei sume, până la reintegrarea efectivă în funcția respectivă).

Din examinarea cererii de chemare în judecată, se observă că obiectul demersului judiciar este reprezentat de o acțiune prin care reclamantul a solicitat, cu titlu principal, constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 10/12.11.2013 a adunării generale a asociaților privind revocarea sa din funcția de președinte al consiliului de administrație.

În egală măsură, se observă că soluționarea cererilor vizând reintegrarea recurentului-reclamant în funcția de președinte/membru al consiliului de administrație al C. S.A. și plata tuturor drepturilor și a beneficiilor ce i se cuvin pentru această funcție se află în subordonarea primului capăt de cerere, fiind întemeiate, în esență, pe principiul repunerii părților în situația anterioară, urmare a constatării nulității actului juridic.

Înalta Curte nu poate primi argumentele recurentului-reclamant referitoare la admisibilitatea recursului, în sensul că a învestit instanța de fond cu o cerere prin care a solicitat anularea hotărârii AGA și acordarea de despăgubiri ca urmare a hotărârii penale prin care s-a constatat dezincriminată fapta pentru care reclamantul a fost condamnat. Motivele care au condus la revocarea contractului de mandat, independent de latura lor penală, sunt cauze de sine stătătoare invocate în legătură cu îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor derivând din contractul de mandat, astfel cum au stabilit și au analizat instanțele devolutive.

Prin urmare, invocarea hotărârii penale prin care s-a constatat dezincriminarea faptei penale pentru care a fost condamnat recurentul-reclamant nu conduce nici la schimbarea obiectului acțiunii, respectiv acțiune în anularea hotărârii A.G.A., și nici la schimbarea naturii accesorii a capetelor de cerere privind reintegrarea în funcția deținută anterior și plata drepturilor aferente acestei funcții.

Așadar, soluționarea cererii în constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 10/12.11.2013 a adunării generale a asociaților are caracter principal și imprimă caracter accesoriu celorlalte capete de cerere formulate.

În aceste coordonate, devine aplicabil principiul unicității căii de atac reglementat pentru ipoteza prevăzută de art. 460 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit căruia dacă prin aceeași hotărâre au fost soluționate și cereri accesorii, hotărârea este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală.

Prin urmare, admisibilitatea căii de atac a recursului de față urmează a se determina prin raportare la capătul principal, prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 10/12.11.2013 a adunării generale a asociaților C. S.A., cerere întemeiată în drept pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Potrivit alin. (2) al acestui text normativ, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, iar potrivit alin. (9), hotărârea judecătorească este supusă numai apelului.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Interpretarea acestor dispoziții legale relevă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunțate în materia litigiilor derivând din aplicarea art. 132 din Legea nr. 31/1990, care pot fi atacate doar cu apel.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 158/2025 din 26 martie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, împotriva căreia s-a declarat prezenta cale de atac, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I raportat la art. 634 alin. (2) din C. proc. civ., nesusceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului, cum greșit a menționat instanța de apel în dispozitivul acesteia.

Pentru aceste motive, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 158/2025 din 26 martie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 158/2025 din 26 martie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2025.