ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 07 octombrie 2025
Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de recurenta A. împotriva deciziei penale nr. 271/21.05.2025 pronunțate de Tribunalul Argeș, secția penală în dosarul nr. x/2024, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 44 din 11.02.2025, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. x/2024, a fost admisă sesizarea Serviciului de Probațiune Argeș, privind pe contestatoarea A. și s-a dispus revocarea amânarea aplicării pedepsei rezultante de 8 luni închisoare stabilită față de contestatoarea A. prin sentința penală nr. 193/12.07.2023 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș și executarea în regim de detenție a pedepsei rezultante de 8 luni închisoare.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat contestație contestatoarea A..
Prin decizia penală nr. 271/21.05.2025, Tribunalul Argeș, secția penală, în baza art. 425
1
alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat rap. la art. 583 C. proc. pen. raportat la art. 88 alin. (1) C. pen., a respins contestația formulată de contestatoarea A., împotriva sentinței penale nr. 44 din 11.02.2025, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. x/2024.
Decizia nu a fost comunicată contestatoarei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în casație, la data de 11 iunie 2025, contestatoarea A., neinvocând niciun caz de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., ci doar a adus critici deciziei recurate din perspectiva culpei procesuale a autorităților în privința supravegherii, a faptului că instanța nu a verificat posibilitatea legală a executării obligațiilor în străinătate în temeiul Legii nr. 302/2004 și că nu a verificat dacă neexecutarea măsurilor s-a datorat relei-credințe.
De asemenea, a invocat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) C. proc. pen., apreciind că încalcă dispozițiile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituția României, întrucât sunt limitate în mod excesiv cazurile în care se poate formula recurs în casație.
Cererea de recurs în casație a fost comunicată Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, iar până la expirarea termenului de 10 zile, prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen., nu au fost depuse concluzii scrise.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 04.09.2025, la înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursului în casație era îndeplinită.
La data de 02.10.2025 a fost întocmit raportul de magistratul-asistent.
Examinând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație formulate recurenta A., conform dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:
În această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 și art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație.
Înalta Curte constată că recursul în casație nu a fost promovat împotriva unei hotărâri care este susceptibilă de a fi atacată cu această cale extraordinară de atac conform art. 434 C. proc. pen.
Se observă că decizia penală nr. 271/21.05.2025 este pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală și privește revocarea amânarea aplicării pedepsei rezultante de 8 luni închisoare stabilită față de contestatoarea A. prin sentința penală nr. 193/12.07.2023 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș și executarea în regim de detenție a pedepsei rezultante de 8 luni închisoare.
Or, sub un prim aspect, potrivit art. 434 alin. (1) C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
De asemenea, se observă că prezenta cauză se referă la procedura prevăzută de art. 583 C. proc. pen., or, potrivit art. 434 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs în casație hotărârile pronunțate în materia executării pedepselor.
Pe de altă parte, recurenta nu a invocat vreun caz de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., cum de altfel motivele prezentate în cererea de recurs în casație nu se circumscriu niciunui caz de recurs în casație.
Față de aceste considerente, Înalta Curte nu va mai proceda la analiza celorlalte condiții de formă prevăzute de lege, motiv pentru care, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurenta A. împotriva deciziei penale nr. 271/21.05.2025 pronunțate de Tribunalul Argeș, secția penală în dosarul nr. x/2024.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligată recurenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurenta A. împotriva deciziei penale nr. 271/21.05.2025 pronunțate de Tribunalul Argeș, secția penală în dosarul nr. x/2024.
Obligă recurenta la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 octombrie 2025.