ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 945/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 945/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 22 mai 2025
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția I civilă la 05.04.2023, reclamanții A., B., C. și D. au chemat în judecată pârâta Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca, prin hotărârea care o va pronunța, să recunoască starea de discriminare salarială în care se află, în calitate de personal auxiliar de specialitate din cadrul familiei ocupaționale "JUSTIȚIE", începând cu august 2018, prin neacordarea salariului de bază brut lunar și a sporurilor de risc și suprasolicitare neuropsihică și de confidențialitate, precum și a sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase, la nivelul specialiștilor IT din instanțe și parchete și, în consecință, uniformizarea modului de calcul a acestor drepturi salariate, pentru perioada menționată și în continuare și repararea prejudiciului produs începând cu august 2018 și în continuare, precum și plata diferențelor salariale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective.
Prin sentința civilă nr. 3079/2024 din 28.11.2024, Tribunalul Alba, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
Pentru a hotărî astfel, a evocat art. 269 alin. (1) și (2) din Codul muncii și a reținut incidența art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., apreciind că este relevantă decizia nr. 7/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum și decizia nr. 290/2018 a Curții Constituționale, având în vedere că reclamanții au calitatea de grefieri în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba.
Prin sentința civilă nr. 657/2025 din 24.03.2025, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba; constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că, în cauză, reclamanții își desfășoară activitatea în cadrul Structurii Teritoriale Alba din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, context în care competența teritorială nu se poate determina în raport cu art. 127 C. proc. civ., ci potrivit art. 269 din Codul muncii. Prin urmare, a apreciat că, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Alba, în circumscripția căreia reclamanții își au locul de muncă, alegerea instanței aparținând, într-o atare ipoteză, reclamanților.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 09.04.2025.
Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:
Reclamanții îndeplinesc funcția auxiliară de specialitate de grefier în cadrul Direcției de Ivestigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba, iar acțiunea are drept obiect acordarea de drepturi salariale.
Articolul 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, prevede că "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".
Este adevărat că, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor, însă sintagma "se aplică în mod corespunzător" vizează desfășurarea activității în cadrul unei unități de parchet ce funcționează pe lângă instanța arătată la art. 127 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 78/2016, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este o structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, care își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, funcționând în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și având sediul în municipiul București.
Prin urmare, organizarea D.I.I.C.O.T. în structură centrală și structuri teritoriale nu îngăduie concluzia că cele din urmă ar funcționa pe lângă alte instanțe decât Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că ipoteza avută în vedere la instituirea art. 127 alin. (1) C. proc. civ. nu își găsește aplicabilitatea în cauza de față, în care reclamanții sunt grefieri în cadrul unei structuri teritoriale.
Așa fiind, competența teritorială trebuie stabilită conform art. 269 alin. (2) din Codul muncii, iar aceasta revine tribunalului de la domiciliul sau locul de muncă al reclamanților, alegerea instanței aparținând, într-o atare ipoteză, reclamanților.
Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2025.