ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 741/2025

HOTĂRÂRE

09.04.2025

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 741/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 9 aprilie 2025

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 23.02.2023 sub nr. x/2023, reclamantul Sindicatul Național "A.", în numele membrului de sindicat B., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la actualizarea pensiei cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, conform art. 59 din Legea nr. 223/2015, varianta înainte de modificarea adusă prin O.U.G. nr. 59/2017, actualizarea pensiei cu majorarea salariului gradului profesional și/sau salariului de funcție al polițiștilor, conform art. 60 din Legea nr. 223/2015, varianta înainte de modificarea adusă prin O.U.G. nr. 59/2017, plata diferenței rezultate dintre pensia astfel actualizată și cea efectiv plătită, începând cu ultimii trei ani de la data introducerii acțiunii și până la dată plății pensiei actualizate, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Pe calea întâmpinării, pârâta a invocat excepția necompetenței funcționale a secției de contencios administrativ și fiscal, iar instanța, la termenul din 27.09.2023, constatând că excepția vizează, de fapt, necompetența materială procesuală a secției, a recalificat-o și a reținut cauza în pronunțare pe excepție.

Prin încheierea din 27.09.2023, apreciind că litigiul este de asigurări sociale, aflat în competența de soluționare a secției I Civile, conform deciziei nr. 6/17.01.2023 a președintelui Tribunalului Prahova, a admis excepția de necompetență materială procesuală a secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și a trimis dosarul, spre competentă soluționare, secției I Civilă a Tribunalului Prahova.

Prin sentința civilă nr. 667/23.05.2024, Tribunalul Prahova, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că reclamantul are sediul în municipiul București, aflat în circumscripția Tribunalului București, astfel încât competența teritorială aparține acestei instanțe, conform art. 269 Codul muncii.

De asemenea, a apreciat că este incidentă decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a statuat asupra calității procesuale active a sindicatului în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat, dar și cu privire la instanța competentă să le soluționeze, respectiv cea de la sediul sindicatului reclamant.

Învestit prin declinare, prin sentința civilă nr. 7961/13.12.2024, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a apreciat că, în cauză, competența se determină potrivit art. 102 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, nefiind incidente dispozițiile art. 219 Codul muncii, care se aplică exclusiv conflictelor de muncă, și nici decizia pronunțată în interesul legii nr. 1/2013, întrucât vizează exclusiv acțiunile având ca obiect litigii de muncă.

Reținând dispozițiile art. 518 C. proc. civ., precum și faptul că dispozițiile din Legea nr. 54/2003, care au făcut obiectul interpretării prin decizia în interesul legii nr. 1/2013, au fost abrogate prin art. 224 lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, abrogată la rândul ei prin Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, respectiv că domiciliul reclamantului este în localitatea Ploiești, județul Prahova, a admis excepția invocată, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secția I civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării incidentului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului București competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Litigiul vizează un conflict de asigurări sociale întrucât are ca obiect drepturi/despăgubiri derivate din calitatea de pensionar militar și a fost inițiat de reclamantul Sindicatul Național "A.", în numele și pentru membrul de sindicat B..

Potrivit art. 100 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, "jurisdicția în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale și curți de apel", iar art. 102 din același act normativ statuează că "cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul".

Totodată, prezintă relevanță în cauză dispozițiile art. 28 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, "(1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunță la judecată în mod expres. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă".

Textul de lege evocat reia în integralitate soluția legislativă a art. 28 din Legea nr. 62/2011, care preluase reglementarea anterioară a art. 28 din Legea nr. 54/2003, în interpretarea și aplicarea căruia Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit, prin decizia nr. 1/2013, că:,,(...) organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat" și că "instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant".

În considerarea acestor dispoziții legale, cum prezentul litigiu a fost inițiat de Sindicatul Național "A.", în numele și pentru membrul său de sindicat B., iar sediul sindicatului este în municipiul București, aflat în raza teritorială a Tribunalului București, această instanță este competentă teritorial să soluționeze cauza. Împrejurarea reținută de Tribunalul București referitoare la o pretinsă inexistență a dreptului sindicatului de a acționa în numele și pentru un membru al său, care este actualmente pensionar iar litigiul astfel de dedus judecății este unul de asigurări sociale iar nu un conflict de muncă, poate declanșa o examinare a calității procesuale active a acestuia ori a calității de reprezentant al reclamantului, însă chestiunea instanței competentă teritorial se analizează prin raportare la domiciliul, reședința sau sediul titularului cererii de chemare în judecată, așa cum rezultă din considerentele mai sus expuse pe marginea prevederilor legale incidente.

Așa fiind, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.