ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 73/2025

Ședința publică din data de 15 ianuarie 2025

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția Civilă la 22.03.2024, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L. au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Caraș-Severin și Curtea de Apel Timișoara, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să le recunoască și să le acorde drepturile salariale în raport cu o valoare de referință sectorială ("V.R.S.") de 605,225 RON, neplafonată, începând cu 01.08.2016 și până la zi, precum și pentru viitor, majorată cu 25% conform art. 38 alin. (3) raportat la art. 12 din Legea nr. 153/2017, să oblige pârâții la plata diferenței drepturilor salariale lunare corespunzător V.R.S. de 605,225 RON, neplafonată, începând cu 01.08.2016, până la zi și pentru viitor, la care să se aplice o majorare de 25% raportat la art. 12 din Legea nr. 153/2017, să dispună actualizarea sumelor astfel stabilite cu indicele de inflație comunicat de Institutul Național de Statistică și cu dobânda legală penalizatoare, calculată începând cu data scadenței sumelor și până la plata lor efectivă.

Prin sentința nr. 1607/18.06.2024, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraș-Severin.

În motivarea acestei hotărâri, a arătat că, în raport cu calitatea reclamanților de grefieri la judecătorie, dispozițiile art. 127 alin. (1), (3) și (2

1

) C. proc. civ. nu sunt incidente, deoarece competența soluționării în primă instanță a procesului aparține tribunalului.

În consecință, notând că reclamanții au atât domiciliul/reședința, cât și locul de muncă în județul Caraș-Severin, a stabilit că Tribunalului Caraș-Severin îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei.

Astfel învestit, prin sentința civilă nr. 1044/19.11.2024, Tribunalul Caraș-Severin, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Gorj, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea incidentului procedural.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că, întrucât reclamanții, personal auxiliar de specialitate și conex la Judecătoria Oravița, au chemat în judecată Tribunalul Caraș-Severin și Curtea de Apel Timișoara, nu este aplicabil art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., iar, raportat la alin. (2

1

) al aceluiași articol și la opțiunea autorilor demersului judiciar de a-l învesti, Tribunalul Gorj este competent să soluționeze cauza.

Constatând existența unui conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, pentru următoarele considerente:

Între părți s-a declanșat un litigiu asimilat celor de muncă, fiind incidente dispozițiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar conform alin. (3), aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul grefierilor.

Transpunând dispozițiile legale la circumstanțele litigiului, Înalta Curte constată că, deși reclamanții au calitatea prevăzută de art. 127 alin. (3) C. proc. civ., ipoteza reglementată de alin. (1) al aceluiași articol nu este incidentă, întrucât acțiunea este de competența Tribunalului Caraș-Severin, instanță superioară celei la care se află locul lor de muncă, deci nu a instanței unde aceștia își desfășoară activitatea și față de care nu există o instanță inferioară.

Sunt incidente însă dispozițiile referitoare la competența facultativă, prevăzute de art. 127 alin. (2) raportat la alin. (2

1

) și (3) C. proc. civ., care vizează și ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de pârât, prezentă în cauză.

Norma reglementează un drept de opțiune, în virtutea căruia partea reclamantă are posibilitatea să introducă acțiunea împotriva instanței de judecată fie chiar în fața acesteia - aplicând regula generală în materie de competență -, fie la o altă instanță de același grad din raza unei curți de apel învecinate.

Cum reclamanții aveau opțiunea de a sesiza fie Tribunalul Caraș-Severin, fie un tribunal din raza unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel Timișoara, sunt aplicabile dispozițiile art. 116 C. proc. civ., care stabilesc că alegerea instanței revine exclusiv reclamantului, a cărui opțiune, o dată învestită una dintre instanțele competente teritorial, nu mai poate fi contestată.

Așadar, reclamanții au ales să introducă cererea pe rolul Tribunalului Gorj, aflat în circumscripția Curții de Apel Craiova, învecinată Curții de Apel Timișoara, manifestându-și, astfel, opțiunea, în condițiile art. 127 alin. (2

1

) C. proc. civ., și fixând astfel, în favoarea acestei instanțe, competența teritorială, fără ca opțiunea lor să poată fi cenzurată.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 ianuarie 2025.