ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 409/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 409/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 26 februarie 2025
Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la 15.05.2023, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, contestație împotriva deciziei nr. 117481/04.05.2023 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, emisă de pârâtă, solicitând obligarea acesteia la plata unor despăgubiri pentru daune morale în cuantum de 500.000 RON/an pentru fiecare litigiu.
Prin sentința nr. 1330/09.11.2023, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe civile, A. a declarat apel, cale de atac respinsă ca nefondată prin decizia nr. 1649/25.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.
Împotriva deciziei curții de apel, reclamantul A. a declarat recurs, invocând lipsa motivării hotărârii pronunțate de curtea de apel, precum și faptul că decizia privind recalcularea pensiei sale pentru limită de vârstă nu respectă normele legale incidente în materia pensiilor, imputând instanțelor de fond lipsa de imparțialitate în soluționarea procesului.
La termenul de astăzi, Înalta Curte a pus în discuția părților admisibilitatea recursului, în temeiul art. 483 alin. (2), raportat la art. 457 alin. (1) C. proc. civ., asupra căreia, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac, ce presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat atât prin art. 129 din Constituția României, cât și prin art. 457 C. proc. civ.
În speță, reclamantul A. a învestit Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la 15.05.2023, cu o cerere privind un conflict de asigurări sociale.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) conflictele de muncă și de asigurări sociale (...)".
Totodată, potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, împotriva hotărârilor prin care au fost soluționate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".
Interpretarea acestor dispoziții legale relevă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunțate în materia litigiilor de asigurări sociale, care, potrivit prevederilor legale enunțate, pot fi atacate numai cu apel.
În aceste condiții, Înalta Curte constată că decizia nr. 1649/25.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, împotriva căreia s-a declarat prezentul recurs, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs, iar recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ.
Așa fiind, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1649/25.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 februarie 2025.