ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1349/2025

Ședința publică din data de 24 septembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, secția Civilă la 12.08.2024 sub nr. x/2024, în temeiul Legii nr. 77/2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., a solicitat instanței adaptarea contractului de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă nr. x/04.09.2007 și a contractului de credit ipotecar nr. x/11.07.2007, constatând intervenită impreviziunea, prin reechilibrarea prestațiilor rămase de executat, în sensul plății acestora la un curs valutar diminuat și cu o eșalonare a fiecărei datorii, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 718/05.02.2025, Judecătoria Pitești, secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale exclusive, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a hotărî astfel, evocând dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, art. 107 alin. (2) C. proc. civ. și art. 91 C. civ., a statuat că, în cauză, competența teritorială se stabilește în raport cu domiciliul reclamantului la data învestirii instanței, or, în urma verificărilor efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, s-a constatat că reclamantul figurează cu domiciliul activ în municipiul București, bd. x, respectiv că reședința din municipiul Pitești este expirată începând cu 19.02.2016.

A mai reținut că, deși prin notele scrise înaintate la dosar pentru termenul de judecată din 20.01.2025, reclamantul a afirmat că pârâta cunoștea faptul că reședința sa este cea de la adresa din municipiul Pitești, împrejurarea nu a fost dovedită prin niciun înscris, corespondența prin care îi indica o adresă la care să îi fie comunicate actele, din municipiul Pitești, neputând face dovada faptului că pârâta ar fi cunoscut acea reședință.

Prin sentința civilă nr. 6414/03.06.2025, Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de reclamant, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării incidentului procedural.

În considerentele acestei sentințe civile s-a reținut, în raport cu dispozițiile art. 87 și 91 C. civ., că mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective, precum și că, din perspectiva legii procesual-civile, pentru stabilirea instanței competente, interesează adresa la care persoana locuiește în mod efectiv.

Cum înscrisurile depuse de reclamant au evidențiat faptul că la data învestirii Judecătoriei Pitești acesta locuia în fapt în municipiul Pitești, iar împrejurarea a fost adusă la cunoștința pârâtei în mod repetat, inclusiv în cursul executării silite, a concluzionat că aparține acestei instanțe competența de soluționare a cauzei.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Pitești competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul litigiului vizează cererea reclamantului, consumator, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016, prin care solicită instanței ca, urmare a constatării impreviziunii, să dispună adaptarea contractului de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă, respectiv a contractului de credit ipotecar încheiate cu pârâta, prin reechilibrarea prestațiilor rămase de executat, în sensul plății acestora la un curs valutar diminuat și cu o eșalonare a fiecărei datorii.

Articolul 8 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată statuează că:

"Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părților, de către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul". Așadar, legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul debitorului.

În situația particulară a cauzei, ceea ce interesează, pentru determinarea instanței competente teritorial să soluționeze litigiul, este locuința în fapt a reclamantului, la data promovării acțiunii.

Examinarea înscrisurilor dosarului relevă că, la data învestirii instanței, 12.08.2024, domiciliul activ al reclamantului era în municipiul București, bd. x, iar reședința din municipiul Pitești, județul Argeș era expirată din 19.02.2016.

Susținerile reclamantului, dovedite cu înscrisuri, au fost în sensul că reședința sa este în municipiul Pitești, județul Argeș, la această adresă locuind împreună cu familia, că în timpul executării contractului de credit a adus la cunoștința pârâtei adresa de reședință și a solicitat comunicarea oricăror notificări/înștiințări să fie făcută la această adresă, că notificările de exigibilitate anticipată a contractelor au fost comunicate de către pârâtă (și) la adresa din Pitești, precum și faptul că actele din dosarul de executare silită deschis de pârâtă împotriva acestuia i-au fost comunicate la adresa de reședintă; prin urmare, domiciliul în fapt era cunoscut de către pârâtă.

În acest context, se constată că reclamantul, consumator, a făcut dovada că, la data învestirii Judecătoriei Pitești, domiciliul său faptic și real se afla în municipiul Pitești, județul Argeș.

Împrejurarea că din informațiile ce rezultă din evidențele autorităților publice, solicitate din oficiu de instanța de judecată, rezultă că domiciliul reclamantului ar fi în municipiul București, este irelevantă în economia speței deoarece, din punct de vedere procedural, ceea ce interesează este domiciliul de fapt și efectiv. Noțiunea de "domiciliu" care interesează regulile procedurii civile în general, și, implicit, competența de soluționare a cererii pendinte, în particular, nu corespunde numai elementelor care interesează evidența populației, ci se identifică cu noțiunea de "domiciliu de fapt" deoarece rațiunile pentru care legiuitorul a legat competența teritorială a instanțelor de adresa de domiciliu sau de reședință, urmăresc asigurarea și respectarea dreptului la apărare și facilitarea administrării probatoriului în vederea soluționării cauzei.

În egală măsură, prezintă relevanță prevederile art. 155 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., care stabilește că, prin locul citării, se înțelege domiciliul persoanei fizice, iar în cazul în care aceasta nu locuiește la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută ori la locul ales de aceasta.

Aplicând aceste dispoziții legale în cauză, se reține că noțiunea de "domiciliu", care interesează în sens procedural, se identifică cu noțiunea de "domiciliu de fapt", iar în raport cu locuința statornică a părții se stabilește atât legalitatea procedurii de citare, cât și instanța competentă să soluționeze pricina.

O interpretare contrară ar conduce la atribuirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea unei instanțe în circumscripția căreia nu domiciliază în fapt reclamantul, aspect de natură a invalida voința legiuitorului care, prin dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, a urmărit să asigure părților, având calitatea de consumator, în raporturile juridice avute cu instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor, accesul facil la instanța de judecată aflată în circumscripția teritorială în care locuiesc.

În condițiile în care locuința efectivă a reclamantului se afla la data sesizării instanței în municipiul Pitești și având în vedere dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, care reglementează o competență teritorială exclusivă de soluționare a litigiului, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2025.