ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 85/2025

Cererea de revizure Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția penală, la data de 16.03.2023 sub dosarul nr. x/2023, revizuentul A. a solicitat revizuirea hotărârii penale nr. 96/25.02.2013, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul penal nr. x/2011, definitivă prin decizia penală nr. 332/18.12.2013 a Curții de Apel Galați, pronunțată în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimații B., C., D., E., F. zis "G.", H., I., J., K., zis "L.", M., N., O., P. și Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați și Q.. Prin sentința penală nr. 388/5.10.2023, pronunțată de Tribunalul Galați, secția penală, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 453 alin. (2) C. proc. pen., a fost admisă excepția de necompetență funcțională a Tribunalului Galați, secția penală, în ceea ce privește cererea de revizuire formulată de petentul A. împotriva dispozițiilor civile din sentința penală nr. 96/25.02.2013 a Tribunalului Galați, definitivă prin decizia penală nr. 32/18.12.2013 a Curții de Apel Galați, cauza fiind declinată în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă. Dosarul a fost înregistrat pe rolul secției I civile a Tribunalului Galați la data de 6.10.2023, sub dosarul nr. x/2023. Prin sentința civilă nr. 1330/11.12.2023, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă excepția necompetenței materiale procesuale, invocată din oficiu, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția penală, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două secții și s-a suspendat, din oficiu, judecata cauzei. Cauza a fost înaintată Curții de Apel Galați, în vederea soluționării conflictului de competență, pe rolul secției I civilă a Curții de Apel Galați, dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2023*. Prin decizia civilă nr. 2/F/10.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023, a fost stabilită competența de soluționare a cauzei vizând cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva dispozițiilor civile din sentința penală nr. 96/25.02.2013, pronunțată de Tribunalul Galați, definitivă prin decizia penală nr. 332/18.12.2013 a Curții de Apel Galați, în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă.

Sentința Tribunalului Galați, secția I civilă Prin sentința civilă nr. 334, pronunțată la 25 aprilie 2024, Tribunalul Galați, secția I civilă, a admis excepția tardivității formulării cererii de revizuire; a respins, ca fiind tardiv formulată, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 96/25.02.2013, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul penal nr. x/2011, formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimații B., C., D., E., F., H., I., J., K., M., N., O., P., Q. și Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă Prin decizia nr. 186 din 1 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței nr. 334 din 25 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 186 din 1 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, revizuentul A. a formulat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat repunerea sa în termenul de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 186 alin. (1) C. proc. civ. Învederează că normele juridice intră în vigoare, conform art. 78 din Constituție, în termen de 3 zile de la data publicării lor în Monitorul Oficial, introducerea termenului de grație de 3 zile fiind necesară pentru ca cetățenii și autoritățile să aibă timpul necesar pentru a intra în posesia Monitorului Oficial. Arată că există și excepții de la acest principiu în cazul izolării unei părți a teritoriului statului de restul țării, ceea ce face imposibilă cunoașterea legii (de exemplu, în cazul unei catastrofe naturale). Susține că, în prezenta cauză, motivul temeinic justificat este reprezentat de faptul că revizuentul locuiește în localitatea Mila 23, comuna Crișan, jud. Tulcea, localitate situată în inima Deltei, și, nefiind abonat la Monitorul Oficial al României, a aflat de publicarea Deciziei nr. 176 din 24 martie 2022 după termenul de 3 luni prevăzut de lege pentru introducerea cererii de revizuire în cazul motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. Afirmă că instanțele de fond au reținut că cererea de revizuire a fost formulată cu depășirea termenului de 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 176 din 24 martie 2022, prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, care privesc, în esență, sancționarea faptelor asimilate infracțiunilor de contrabandă. Invocă dispozițiile art. 509 alin. (2) C. proc. civ. și arată că, în raport cu unele motive de revizuire, nu este necesar ca hotărârea să evoce fondul. Referitor la termenul de revizuire, arată că pentru situațiile menționate în cuprinsul art. 511 alin. (1) pct. 3 teza I, pct. 4, pct. 6 și pct. 7 C. proc. civ., a fost instituit un termen limită de 1 an, calculat de la momentele arătate, diferențiat în cuprinsul acestor texte legale, în interiorul căruia se poate exercita revizuirea.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, intimata Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, învederând că, în mod legal, prima instanță a reținut tardivitatea cererii de revizuire, în raport cu dispozițiile art. 511 alin. (3) C. proc. civ., soluție menținută de instanța de apel. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul în raport cu excepția nulității, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Dispozițiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor, iar dispozițiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din același act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri. Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac, ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalității hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. Conform prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ. Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menționate în art. 488 din C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate. În cuprinsul memoriului de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul A. a solicitat repunerea sa în termenul de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 186 alin. (1) C. proc. civ., motivul temeinic justificat care l-a împiedicat să declare calea de atac fiind reprezentat de faptul că locuiește în localitatea Mila 23, comuna Crișan, jud. Tulcea, localitate situată în inima Deltei, și nefiind abonat la Monitorul Oficial al României, a aflat de publicarea Deciziei nr. 176 din 24 martie 2022 după termenul de 3 luni prevăzut de lege pentru introducerea cererii de revizuire în cazul motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. Referitor la termenul de revizuire, recurentul a susținut că, pentru situațiile menționate în cuprinsul art. 511 alin. (1) pct. 3 teza I, pct. 4, pct. 6 și pct. 7 C. proc. civ., a fost instituit un termen limită de 1 an, calculat de la momentele arătate, diferențiat în cuprinsul acestor texte legale, în interiorul căruia se poate exercita revizuirea. Sub un prim aspect, Înalta Curte reține că, în speță, o cerere de repunere în termen nu a fost formulată și, implicit, nu a fost analizată de instanța de revizuire, astfel încât susținerile recurentului vizând impedimentul formulării cererii de revizuire în termen procedural nu își regăsesc corespondent în soluția și considerentele deciziei recurate. Examinând în acest context susținerile recurentului vizând termenul limită de 1 an prevăzut pentru situațiile menționate în cuprinsul art. 511 alin. (1) pct. 3 teza I, pct. 4, pct. 6 și pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte constată că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raționamentului curții de apel care a determinat soluția de respingere, ca nefondat, a apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 334 din data de 25 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă, și care să tindă a demonstra nelegalitatea judecății finalizate prin decizia recurată, ci au fost reluate aceleași critici deduse deja analizei în faza procesuală a apelului. Or, prin decizia civilă recurată, instanța de apel a răspuns acestor susțineri, potrivit considerentelor dezvoltate în conturarea soluției adoptate, reținând că cererea revizuentului a fost formulată tardiv, având în vedere că termenul de declarare a cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., prevăzut de art. 511 alin. (3) din același act normativ, este de 3 luni și se va socoti de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, termenele de formulare a cererii de revizuire fiind imperative, clar și expres prevăzute de legiuitor, neputând fi aplicat, în speță, termenul de 1 an, prevăzut în cazul motivului de revizuire al art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. În condițiile în care obiectul recursului de față îl reprezintă decizia instanței de apel, legala învestire a instanței de recurs cu aspectele deduse judecății, reiterate prin prezenta cale de atac, presupunea formularea, în cuprinsul motivării acestei cereri de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității deciziei atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanța de prim control judiciar. Ca atare, expunerea în etapa procesuală actuală a unor critici identice cu cele formulate la instanța devolutivă nu permite exercitarea unui control de legalitate specific acestei căi de atac extraordinare, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmărește să supună instanței de recurs examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. În consecință, cum recurentul-revizuent nu tinde, printr-o argumentație juridică propriu-zisă, la infirmarea considerentelor regăsite în decizia de apel, simpla readucere în discuție a unor chestiuni deja tranșate în faza procesuală anterioară nu este în măsură să permită exercitarea controlului judiciar specific prezentei faze procesuale. Reținând ca atare că recurentul nu a prezentat critici ce pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac și constatând, totodată, că nu au fost identificate în cauză motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să anuleze recursul formulat de revizuentul A., în condițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.