ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2710/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2710/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2024
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin încheierea de ședință din 23 noiembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a suspendat judecata recursului, în temeiul prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa părților.
Împotriva acestei încheieri, la 28 martie 2024, a declarat recurs recurentul A..
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a arătat, în esență, că a solicitat judecata în lipsă prin cererea trimisă prin fax din 20 noiembrie 2023, menționând că potrivit art. 22 alin. (4) și art. 43 alin. (2) C. proc. civ., completul de judecată învestit cu soluționarea recursului trebuia întâi să se pronunțe pe solicitările repetate ale recurentului adresate instanței în sensul de a se abține de la soluționarea cauzei și, în caz de respingere a abținerii/abținerilor, să dea dreptul recurentului de a recuza sau nu completul de judecată, prin acordarea unui termen de judecată în acest sens.
La termenul de judecată din 27 noiembrie 2024, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra fondului recursului.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Prioritar, deși recurentul nu a menționat în cererea de recurs niciunul dintre motivele de casare expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține că parte din susținerile formulate pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva căruia acestea vor fi analizate.
În speță, prin încheierea recurată Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a dispus suspendarea judecării recursului formulat de recurentul A. împotriva încheierii din 18.11.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatul B., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reținând că niciuna dintre părți nu s-a prezentat la termen și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condițiile în care au fost legal citate.
Potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 teza a II-a din C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata "când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă".
Aceste dispoziții legale reglementează un caz de suspendare voluntară a judecății, voința părților fiind tacită și se deduce din faptul neprezentării la termenul de judecată, în condițiile în care sunt legal citate și nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de niciuna dintre ele.
În această ipoteză, instanța învestită cu soluționarea cauzei va dispune suspendarea procesului, norma cuprinsă la art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. având caracter imperativ, iar nesocotirea acesteia de către instanță se sancționează cu nulitatea hotărârii pronunțate în urma judecării cauzei în lipsa părților, în condițiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ.
Din verificarea actelor dosarului, rezultă că, în cauză, procedura a fost legal îndeplinită pentru termenul de judecată din 23 noiembrie 2023, recurentul fiind legal citat la adresa indicată în acțiunea introductivă de instanță și niciuna dintre părțile în litigiu nu a solicitat judecata cauzei în lipsă, astfel cum permit dispozițiile art. 411 alin. (2) teza a doua din C. proc. civ., și nici nu s-a făcut dovada vreunei justificări pentru absența acestora la termenul din 23 noiembrie 2023.
Contrar susținerilor recurentului, prin cererea depusă la 18 noiembrie 2023 nu a fost solicitată judecata în lipsă, ci s-a reiterat solicitarea adresată membrilor completului de judecată învestit cu soluționarea recursului de a se abține de la soluționarea cauzei, recurentul susținând prin prezenta cerere de recurs că suspendarea cauzei nu putea fi dispusă până la soluționarea pretinselor cereri de abținere ale membrilor completului de judecată.
Critica formulată, deși susceptibilă de încadrare în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., este neîntemeiată, din dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. rezultând cu suficientă claritate că suspendarea judecății este obligatorie câtă vreme nici măcar o parte legal citată nu a solicitat în mod expres judecarea cauzei în lipsă, neputându-se trece la soluționarea niciunei excepții, cereri, incident procedural etc.
Prin urmare, susținerea conform căreia la termenul la care a dispus măsura suspendării, instanța trebuia să judece pretinsa abținere a membrilor completului, semnalată de recurent anterior, când acesta a apreciat că judecătorii au devenit incompatibili, nu are relevanța propusă de recurent, inexistența unei cereri de judecare în lipsă a cauzei împiedicând soluționarea unei astfel de solicitări și efectuarea oricăror alte acte de procedură.
Așadar, prin suspendarea procesului, instanța de recurs nu a încălcat în nici un fel respectivele norme ci, din contră, a făcut o justă aplicare a lor, măsura dispusă prin încheierea de ședință din 23 noiembrie 2023 fiind una legală.
Mai mult decât atât, în cazul suspendării prevăzute de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., oricare dintre participanții la proces are la dispoziție, bineînțeles, în interiorul termenului de perimare, posibilitatea de a solicita repunerea pricinii pe rol, iar pe de altă parte, dreptul de acces la justiție nu poate fi în niciun caz un drept absolut, ca orice libertate, el putând suferi anumite limitări din partea puterii de stat, astfel cum s-a statuat constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În concluzie, Înalta Curte constată legalitatea încheierii atacate și, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință din 23 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 27 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.