ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1205/2025

Ședința publică din data de 03 iunie 2025

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată la 29 noiembrie 2023 pe rolul Judecătoriei Galați, secția civilă, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., pronunțarea unei hotărârii prin care să se dispună obligarea pârâtei la plata daunelor cauzate prin neexecutarea obligației contractuale în cuantum total de 25.966,02 RON din care suma de 19.451 RON datorată în temeiul contractului nr. x/04.09.2022, suma de 22.135 RON reprezentând rata inflației și suma de 3.831,02 RON dobânda legală penalizatoare de la data de 04.09.2022-06.11.2023.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1270, art. 1350, art. 1530, art. 1751, art. 1535, art. 1548 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 2765 din 13 iunie 2024, Judecătoria Galați, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta S.C. B. S.R.L., și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

În fundamentarea acestei soluții, instanța a reținută că a fost învestită cu o acțiune în răspundere contractuală, reclamantul solicitând obligarea pârâtei la plata unor sume de bani rezultate din vânzarea produselor apicole, potrivit contractului încheiat între părți, nr. x din 04 septembrie 2022.

Totodată, a avut în vedere faptul că art. 2 s-a prevăzut că vânzătorul va primi un avans (prin bancă) de maxim 20-30% din valoarea produselor apicole vândute, în termen de 2-3 zile de la recepția mărfii, urmând ca diferența de preț să fie achitată de cumpărător numai prin virament bancar, în contul indicat de vânzător, în termen de 30-45 zile lucrătoare de la data recepției produselor.

A apreciat că pentru a se atrage incidența art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. este necesar ca în convenția părților să se prevadă locul executării (în speță, obligația de plată a prețului), adică materializarea înțelegerii părților într-o clauză contractuală rămâne o condiție de aplicarea normei de competență în discuție. În cazul neîndeplinirii sale, competența teritorială nu mai este alternativă, ci se determină în temeiul art. 107 C. proc. civ., conform căruia cererea se adresează instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

De asemenea, a reținut că, în cauză, nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiilor art. 109 C. proc. civ., întrucât din actele dosarului nu reiese că obligațiile din contract au fost executare în localitatea Băicoi, județul Prahova sau că actele au fost încheiate de reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta.

2.1. Prin sentința civilă nr. 13417 din 16 septembrie 2024, Judecătoria Iași, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta S.C. B. S.R.L., și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere faptul că excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Galați a fost invocată de către pârâtă prin întâmpinarea formulată în cauză, în termenul prevăzut de art. 205 raportat la art. 130 alin. (3) C. proc. civ., motivat de faptul că locul executării obligațiilor contractuale, potrivit art. 3.3 din convenția încheiată între părți, este situat în localitatea Băicoi, județul Prahova, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Câmpina, reținând incidența art. 109 C. proc. civ.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Câmpina, prin sentința civilă nr. 1594 din 18 martie 2025, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași; a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Câmpina și Judecătoria Iași și a dispus înaintarea cauzei către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În acest sens, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ. și faptul că pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Galați, fără a o mai reitera și în fața Judecătoriei Iași, rezumându-se la formularea unei cereri de amânare a cauzei prin care a arătat și faptul că a achitat o parte din debit, aspect care conduce la concluzia că această instanță nu avea posibilitatea de a-și declina competența în favoarea Judecătoriei Câmpina.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, secția civilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, secția civilă, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.R.L. la plata daunelor cauzate prin neexecutarea obligației contractuale în cuantum total de 25.966,02 RON din care suma de 19.451 RON datorată în temeiul contractului nr. x/04.09.2022, suma de 22135 RON reprezentând rata inflației și suma de 3831,02 RON dobânda legală penalizatoare pentru perioada 04.09.2022-06.11.2023.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1270, art. 1350, art. 1530, art. 1751, art. 1535 și art. 1548 C. civ.

Astfel, instanța a fost învestită cu o acțiune în răspundere contractuală, prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata unor sume de bani rezultate din vânzarea produselor apicole (miere de albine de diferite sortimente), în temeiul contractului încheiat între părți.

În acest sens, Înalta Curte reține că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. x/04.10.2022, părțile au convenit, prin art. 2, că vânzătorul va primi un avans (prin bancă) de maxim 20-30% din valoarea produselor apicole vândute, în termen de 2-3 zile de la recepția mărfii, urmând ca diferența de preț să fie achitată de cumpărător numai prin virament bancar, în contul indicat de vânzător, în termen de 30-45 zile lucrătoare de la data recepției produselor.

Potrivit regulii generale instituită de dispozițiile art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, iar în cazul litigiilor decurgând din executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. instituie o competență alternativă, specificând că în afară de instanța de la domiciliul pârâtului prevăzută de art. 107 C. proc. civ. mai este competentă și instanța locului prevăzut în contract pentru executarea fie chiar în parte a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

Norma de competență prevăzută de art. 113 alin. (1) pct. 3 este aplicabilă doar dacă este îndeplinită condiția ca părțile să fi prevăzut explicit în contract locul executării, fie chiar în parte, a obligației. Materializarea convenției părților privind locul executării reprezintă astfel o condiție de aplicare a normei de competență în discuție. În cazul neîndeplinirii sale, competența teritorială nu mai este alternativă, ci se determină în temeiul art. 107 C. proc. civ.

Nu în ultimul rând, se reține că în cauzele privind persoane juridice având dezmembrăminte, competența teritorială aparține deopotrivă și instanței de la locul unde persoana juridică de drept private are dezmembrăminte, chiar și fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează să se execute în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului sau din fapte săvârșite de acesta, potrivit art. 109 C. proc. civ.

Prin urmare, art. 109 C. proc. civ., care prevede o competență teritorială alternativă, are caracter derogator numai pentru situațiile expres prevăzute, atunci când pretențiile formulate împotriva persoanei juridice vizează obligațiile legate de respectivul dezmembrământ al persoanei juridice (sucursalele, reprezentanțele teritoriale și punctele de lucru ale persoanei juridice).

În interpretarea acestor dispoziții legale în litigiul de față, competența teritorială aparține instanței de la sediul pârâtei chemată în judecată, câtă vreme în cuprinsul contractului încheiat între părți, pe care reclamantul își întemeiază pretențiile, nu s-a prevăzut locul executării obligației constatând în achitarea prețului ca fiind punctul de lucru al societății pârâte din localitatea Băicoi, județul Prahova, iar din actele dosarului nu rezultă că această obligație își are izvorul în actele încheiate de reprezentantul dezmembrământului ori în fapte săvârșite de acesta.

Din contră, părțile au stipulat că prețul va fi achitat de către cumpărător (pârâta) numai prin virament bancar, în contul indicat de vânzător (reclamantul), într-o anumită perioadă de la data recepției mărfii (produsele apicole).

Cum la data înregistrării cererii de chemare în judecată (29 noiembrie 2023) sediul pârâtei, indicat de reclamant, se afla în Iași, județul Iași, în aplicarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Iași, secția civilă este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 iunie 2025.