ÎCCJ, Secția I civilă

Ședința publică din data de 20 martie 2024

Analizând cauza, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 28.02.2024, petenta A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2015 al Curții de Apel Ploiești, secția I civilă și a dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Buzău, secția I civilă la o altă instanță, justificat de împrejurarea că ar fi nedreptățită în demersurile sale judiciare de către magistrații acestei instanțe.

Cererea nu a fost încadrată în drept, nu a fost semnată, nu a fost motivată potrivit legii și nu a fost timbrată.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cererea, Înalta Curte constată că aceasta este informă, pentru următoarele argumente:

Regularitatea oricărei cereri prin intermediul căreia se investește o instanță de judecată este reglementată de dispozițiile art. 196 C. proc. civ. care statuează că:

"(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile. (2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea. (3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile prevăzute la alin. (2)."

Textul legal instituie anumite condiții pe care titularul unei acțiuni în justiție, indiferent de materia în care este formulată și denumirea pe care o poartă, trebuie să le îndeplinească, cumulativ, la momentul învestirii instanței, respectiv cele privind numele sau denumirea părților, domiciliul sau sediul acestora, obiectul cererii, motivele pe care se întemeiază cererea, semnătura părții care a formulat-o. Neconfomarea părților este sancționată de lege cu anularea cererii căreia îi lipsesc unul sau mai multe (ori toate) din elementele enumerate de art. 196 C. proc. civ.

Raportat la aceste condiții generale de învestire a instanței, aplicabile și în materia instituției juridice a strămutării, se constată că în cauză, cererea formulată de petentă nu este semnată și, deși s-a pus în vedere acesteia, prin adresa comunicată la data de 07.03.2024, sub sancțiunea anulării cererii, ca nesemnate, complinirea neregularității procedurale, petenta nu s-a conformat și nu a fost nici prezentă la termenul de judecată pentru a fi în măsură să semneze cererea la acest moment.

Totodată, potrivit art. 9 lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, cererea de strămutare se timbrează cu 100 RON, obligația fiind stabilită în sarcina petentei prin rezoluția de primire a dosarului și comunicată acesteia prin aceeași adresă emisă la data de 07.03.2024, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată. Nici față de această obligație procesuală petenta nu s-a conformat. Mai mult a formulat o cerere de ajutor public judiciar, respinsă la data de 18.03.2024, întrucât nu era motivată și dovedită.

Se mai reține că, potrivit art. 140 alin. (1) C. proc. civ., "Strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică", iar potrivit art. 141 alin. (2) din același cod "Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată, iar cea întemeiată pe motiv de siguranță publică, numai de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție."

Rezultă din textul legal că, indiferent de modalitatea în care este formulată (bănuială legitimă sau siguranță publică) ori de titularul său (partea interesată sau procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), cererea de strămutare trebuie motivată. Aceste dispoziții se coroborează cu art. 196 C. proc. civ. anterior citat care, prin trimiterea pe care o face la art. 200 C. proc. civ., reglementează sancțiunea nulității atunci când cererea dedusă judecății nu este motivată într-o manieră corespunzătoare.

În cauză, prin cererea formulată, petenta expune în mod incoerent și haotic, lipsit de orice fundament juridic, elemente de fapt și aprecieri proprii privind litigiile și relațiile de dușmănie pe care le are cu fostul soț, intimatul din prezenta cauză.

Într-o modalitate care nu poate fi reprodusă în conținutul unei hotărâri judecătorești, petenta proferează o serie de expresii jignitoare la adresa fostului soț, expune considerații de ordin general privind autoritățile locale și instanțele judecătorești, expune diverse amănunte din viața sa privată fără semnificație juridică, învederează că toate demersurile sale judiciare au fost respinse și solicită transferarea dosarelor în care figurează ca parte, "...dincolo de Buzău, pentru a nu fi lăsată în stradă...".

Nu în ultimul rând este de observat că cererea este transmisă instanței prin intermediul aplicației B., ceea ce reprezintă o dovadă în plus a modului superficial și neprocedural în care petenta s-a raportat la propriul demers judiciar, dar și la autoritatea instanței de judecată, ducând astfel în derizoriu ideea de justiție.

Deși înregistrat ca atare, demersul petentei nu poate legal învesti Înalta Curte cu soluționarea unei cereri de strămutare pe baza unei corespondențe B. cu instanța, din conținutul căreia transpar doar frânturi incoerente de afirmații, amenințări, informații disparate, despre stadiul unor proceduri judiciare ale petentei și soțului său, făcând imposibilă pentru instanță misiunea de a da curs unei astfel de sesizări.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula, ca informă, cererea petentei A..

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Anulează, ca informă, cererea formulată de petenta A..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 martie 2024.